Market-makerii, care vand si cumpara tot timpul, cer comisioane mai mici ca sa lichidizeze bursele. In timp ce operatorii bursieri au redus la minim comisioanele impuse market-makerilor sau chiar le-au eliminat, formatorii de piata nu beneficiaza de avantaje fiscale din partea reglementatorului CNVM. Intermediarii care actioneaza pe Bursa de la Bucuresti si cea la termen de la Sibiu ca formatori de piata si generatori de lichiditate sunt tratati de reglementatorul pietei, CNVM, ca si ceilalti participanti la piata, impunand acelasi comision pe valoarea tranzactiilor realizate de acestia in activitatea de market-making. Market-markerul are rolul de a mentine tot timpul niste cotatii de vanzare si de cumparare pe piata astfel incat investitorul sa aiba in orice moment certitudinea ca va gasi contraparte, fapt ce diminueaza substantial riscul de lichiditate, scrie ZF.ro.
Adevaruri dureroase despre salariile romanilor. Romanii isi doresc "salarii decente", "lefuri normale", "venituri ca in UE". Cine stabileste, insa, care este nivelul de normalitate sau de decenta al unui salariu? Sindicalistii cred ca veniturile angajatilor autohtoni trebuie sa se raporteze la mediul european in care evolueaza economia noastra. "Am cerut ca la intrarea in UE salariul minim sa fie de 330 de euro, adica circa 1.100 de lei la acea data, urmand ca, treptat, acesta sa creasca astfel incat sa ne apropiem de media europeana", spune Ovidiu Jurca, vicepresedinte al Blocului National Sindical (BNS). El crede ca, in acest mod, impactul cresterilor de preturi provocate de aderare (la combustibili, energie, alcool, tutun etc.) ar fi fost mai usor de suportat. "Dar nici guvernantii, nici patronatele nu au vrut sa ia in seama propunerile noastre. Consideram ca nu am exagerat, am tinut seama in propunerea noastra de nivelul de productivitate si de competenta al angajatilor", afirma liderul BNS. Jurca este nemultumit si de faptul ca autoritatile si oamenii de afaceri nu au pus in practica, inca, nicio intelegere mai veche cu sindicatele, potrivit careia ponderea salariului minim in cel mediu ar trebui sa creasca treptat, pentru a ajunge la circa 45% in patru-cinci ani, anunta Capital.ro.
Luptele dintre constructori pun in pericol banii europeni. Statul risca sa piarda aproape 80 de milioane de euro de la Uniunea Europeana din cauza unor contestatii pe banda rulanta la licitatia de atribuire a contractului de extindere a digului de larg din Constanta. Contestatiile, urmate de 18 procese in instanta, ameninta sa intarzie cu luni bune inceperea lucrarilor la dig care s-ar putea prelungi dincolo de primavara anului 2013, data pana la care putem accesa fondurile europene. Oferta depusa de "Grup Servicii Petroliere", controlata de omul de afaceri Gabriel Comanescu, si compania belgiana "Jan de Nul" s-a situat pe locul al treilea, dupa ofertele depuse de compania germana "Josef Mobius Bau" AG si cea a olandezilor de la "Van Oord", la licitatia pentru constructia digului de larg Constanta. GSP-ul lui Comanescu a facut, insa, contestatie dupa contestatie la decizia Autoritatii Contractante (Compania Nationala Administratia Porturilor Maritime), pana cand a ajuns sa fie desemnata castigatoarea licitatiei, dupa descalificarea, pe rand, a ofertelor depuse de cei care s-au clasat inaintea ei, informeaza Bursa.ro.
Electroputere Craiova s-a asociat cu un gigant american de 11 miliarde de dolari. Cummins Generator Technologies Romania, parte a unui gigant industrial american, are, din septembrie, ca actionar compania Electroputere Craiova cu un procent de 17%. Pentru ca partea romana nu dispunea de lichiditati a venit cu un aport in natura format dintr-o hala si echipament industrial. Producatorul de echipamente pentru energetica si transport feroviar Electroputere Craiova a intrat in actionariatul Cummins Generator Technologies Romania, impreuna cu societatea americana Cummins Generator Tehnologies. Electroputere detine 17% iar partea americana detine 78,7%. In afara de Electroputere si americani in actionariatul Cummins Generator Technologies Romania mai gasim firma germana Reinhold Noor International Gmbh & Co. KG cu 4% dar si doua persoane fizice de origine germana cu procente de 0.1%. Capitalul social al firmei romano -americano -germane este de 20 de milioane de lei, scrie Money.ro.
Cum trebuie sa actioneze un creditor pentru a-si putea recupera creantele de la un debitor falit. Scopul primordial al procedurii reglementate de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei il reprezinta indestularea creditorilor care au provocat declansarea procedurii sau au intervenit pe parcursul derularii ei. In ipoteza, frecvent intalnita in practica de altfel, in care bunurile din averea debitoarei insolvente nu sunt indestulatoare pentru acoperirea masei pasive, creditorii pot apela la o ultima etapa (poate cea mai eficienta), in vederea recuperarii creantelor - si anume promovarea unei cereri de antrenare a raspunderii patrimoniale impotriva administratorului statutar al societatii debitoare, urmand ca, in urma admiterii de catre judecatorul sindic a unei asemenea cereri, creditorii sa fie indreptatiti sa urmareasca persoanele culpabile - pe calea executarii silite, in scopul satisfacerii creantelor lor. Dispozitiile legale in temeiul carora se poate proceda la inaintarea catre instanta a cererii anterior mentionate, se regasesc in cuprinsul prevederilor art. 138 din Legea 85/2006, fiind retinute categoriile de fapte de natura a atrage raspunderea pentru suportarea pasivului debitorului insolvent, anunta Business Cover.
Una din zece masini din Romania ar putea fi electrica in 2030. Cum va schimba masina alimentata la priza sistemul energetic. Ultima editie a Salonului Auto de la Paris a avut o vedeta de necontestat: masina electrica, inventia care, spre deosebire de ultimii ani, nu mai arata ca o structura extrasa dintr-un film SF, ci semana cu masina pe care multi romani o au in garaj. Dincolo de entuziasmul producatorilor auto, visul masinii electrice, cu toate partile bune pe care le implica, nu va deveni realitate decat dupa ce va fi creata infrastructura necesara de alimentare. "In Romania, piata vehiculelor electrice ar putea creste de la nivelul actual de nisa la un nivel situat intre 11% si 30% in 2030, conform anumitor studii", spun specialistii de la General Electric, unul dintre marii furnizori de aplicatii industriale la nivel global. Pe de alta parte, specialistii din piata spun ca acum in Romania nu exista masini electrice, fiind disponibile doar variante hibride care nu reprezinta nici 0,1%. Potrivit unor declaratii recente ale unor oficiali Ford, in cinci ani la nivel european gradul de penetrare al masinilor electrice ar putea fi de 2-3%, pentru ca in 10 ani sa ajunga la 5%, informeaza ZF.ro.
Microintreprinderile, campioane la proiecte UE. Microintreprinderile au depus, in perioada 2007-2010, cele mai multe proiecte pentru obtinerea de fonduri europene in cadrul Programului Operational Regional (POR), urmate de proiectele de infrastructura rutiera si cele in infrastructura educationala. Per total, pana in prezent, au fost contractate circa 2.500 de proiecte, in valoare de peste 1,6 miliarde de euro, prin Programul Operational Regional (POR), dintr-un total de aproximativ 7.000 de proiecte depuse, care insumeaza 11,9 miliarde euro. "Zona microintreprinderilor este cea mai activa, iar in cazul ei, in Bucuresti-Ilfov, dar si in alte zone, suntem in postura sa oprim depunerile de proiecte", a declarat marti Gabriel Friptu, directorul general al Autoritatii de Management al POR. Un numar de 308 proiecte, in valoare de 2,74 miliarde euro, au fost depuse pentru imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport, valoarea solicitata depasind de 2,2 ori suma alocata domeniului, informeaza Gandul.
Topul judetelor care au taiat cel mai mult cheltuielile cu salariile. Autoritatile locale au redus din cheltuielile de personal cum au crezut de cuviinta, cu procente intre 5% si 22%. Capitala e in fruntea taierilor. Intre 5% si 22% - cu atat au reusit judetele sa taie din cheltuielile de personal, in primele opt luni ale anului, fata de aceeasi perioada a anului trecut. Chiar daca regula taierii salariilor cu 25% s-a aplicat tuturor bugetarilor din Romania, cifrele oficiale arata ca autoritatile locale au reactionat diferit cand au fost puse in fata constrangerilor bugetare. Unele au taiat mai mult, iar altii de patru ori mai putin. Pe primul loc in topul celor mai mari reduceri de cheltuieli cu salariatii se afla municipiul Bucuresti, cu o scadere de 21,6%, arata datele transmise de Ministerul Finantelor Publice (MFP), prelucrate de EVZ. Capitala a reusit sa-si reduca sumele cheltuite pe salarii si alte beneficii pentru angajati de la peste un milion de lei in perioada ianuarie- august 2009 pana la 817,5 milioane lei in acest an. Pe al doilea loc in clasament se afla judetul Arad, unde cheltuielile la acest capitol au scazut cu 18,7% in intervalul analizat. Acesta este urmat de Bistrita-Nasaud, cu o reducere de 16,6%, scrie EVZ.
Director E.ON: Criza in Romania nu se va incheia in 2011. Industria nu da semne clare de revenire, iar criza economica si financiara nu se va incheia in 2011 in Romania, a declarat, marti, directorul general al E.ON Romania, Frank Hajdinjak. "Este nevoie de incurajarea investitiilor in Romania. Nu vedem dezvoltari pozitive viitoare, in industrie nu sunt semne de revenire clare. Nu cred ca in 2011 criza se va incheia in Romania, din nefericire", a afirmat Hajdinjak. El a aratat ca atat E.ON Romania, cat si piata energetica locala vor inregistra cresteri foarte mici anul viitor. "In 2011 va fi o crestere foarte, foarte slaba. Speram ca economia isi va reveni macar in anumite zone, dar piata (energetica - n.r.) in general va creste foarte putin", a adaugat Hajdinjak. Directorul E.ON Romania a precizat ca una dintre principalele dificultati pentru companie sunt preturile mici la gaze, care nu permit o recuperare a investitiilor derulate de subsidiara grupului german de utilitati E.ON in Romania. Totodata, ramane de vazut daca Guvernul va prelungi legea prin care o serie de combinate chimice primesc doar gaze din productia interna, mai ieftine decat cele importate, anunta Romania Libera.
Metrul patrat de parcare din Bucuresti se vinde la pret de apartament ultracentral. Raritatea locurilor de parcare din Capitala face ca pretul lor sa nu dea inapoi in fata crizei. In cazul ansamblurilor rezidentiale de lux, o astfel de anexa costa chiar si 20.000 de euro. Desi nu au nici macar o fereastra sau un perete despartitor, locurile de parcare sunt unele dintre cele mai valoroase proprietati imobiliare, cel putin in Bucuresti. O dovedeste nivelul ridicat pentru care inca se tranzactioneaza un metru patrat al unei asemenea dependinte. "Costul incepe de la 7.000 - 8.000 de euro, plus TVA si ajunge pana la 20.000 de euro, plus TVA, in cazul unor ansambluri de lux din centrul si nordul Capitalei", a declarat pentru gandul Mihaela Pana, sef al departamentului rezidential al companiei DTZ Echinox, informeaza Gandul.
0
1
