Piata de medicamente generice ar putea creste cu peste 50% in urmatorii 3-4 ani. Piata medicamentelor generice ar putea creste in urmatorii trei-patru ani la 700 de milioane euro, de la 450 milioane euro cat este in prezent. Este vorba despre acele medicamente care au aceeasi substanta activa ca si cele originale, dar sunt produse de alte companii decat cele care le-au lansat pe piata. Pentru a-si amortiza investitiile in cercetarea si producerea unui medicament, companiile isi pot proteja patentul pe o perioada de cativa ani, practicand si preturi foarte mari. Dupa expirarea acestei perioade, medicamentele respective pot fi produse de orice alta companie, iar pretul acestora este cu mult mai mic. "Un generic are acelasi efect terapeutic, aceleasi reactii adverse, are aceeasi doza si aceeasi forma de prescriptie ca originalul, avand doar doua diferente, nu este protejat de patent si este mult mai ieftin. (...) Pacientul insa nu stie ca un generic il costa mai putin decat unul original, care poate fi de 4-5 ori mai scump", a afirmat Alina Luiceanu, directorul general al Teva Romania, informeaza Gandul.
Cum s-a jucat Volksbank cu ratele de credit ale clienţilor. Volksbank nu a aplicat corect formula de calcul a anunităţilor precizată în contractele de credit, lucru ce a dus la păgubirea clienţilor la plata ratelor lunare. Anuitatea reprezintă suma datorată lunar de împrumutat, a cărei valoare este constantă până la rambursarea intergrală a creditului şi este compusă din partea rambursată efectiv din suma principală şi dobânda curentă,potrivit Condiţiilor Generale ale Convenţiei de Credit. La un credit de 130.000 euro, pe 360 luni, la o rată iniţială a dobânzii de 5,95% pe an, anuitatea trecută în contract era de 779,45 euro, în timp ce anuitatea calculată cu după formula din contract era de 775,24 euro. După o lună, rata de dobândă creşte la 7,45% pe an şi anuitatea creşte şi ea la 910,45 euro (pentru o sumă împrumutată de 129.349,47 euro), în timp ce un calcul după formula din contract ne arată că anuitatea corectă ar fi trebuit să fie de 900,64 euro, informeaza Money.ro.
Nicolae Danila, cel mai bogat bancher roman, a ajuns la 21 mil. euro active lichide.Cum se apara de risc: are conturi la 15 banci. Bancherul Nicolae Danila, fost presedinte executiv al BCR, in prezent membru in Consiliul de Administratie al BNR, si-a sporit averea lichida cu aproape doua milioane de euro in perioada iunie - octombrie, activele sale financiare ajungand la circa 20,8 mil. euro, potrivit declaratiei de avere din 26 octombrie. El isi tine cea mai mare parte a banilor in depozite bancare, valoarea acestora insumand echivalentul a circa 11,5 mil. euro, inclusiv plasamente in fonduri de investitii. Din iunie si pana la sfarsitul lui octombrie Danila a marit numarul bancilor la care are conturi, ajungand la nu mai putin de 15, fata de 7 potrivit declaratiei din iunie. Bancherul are peste 6 mil. euro in depozite denominate in moneda unica, plus economii in moneda nationala de 23,2 mil. lei (circa 5,4 mil. euro) si 50.107 dolari americani. O sursa importanta de lichiditati a fost pachetul compensatoriu primit de la Erste Group in momentul in care s-a retras de la conducerea executiva a BCR, la sfarsitul lui 2007 si care s-ar fi ridicat potrivit unor informatii de pe piata, la circa 3 mil. euro, relateaza Ziarul Financiar
Noi pariuri: Boagiu promite 430 de kilometri de autostradă până în 2013, Udrea ridică miza. Vezi aici proiectele prioritare care primesc bani în 2011. Pariul electoral al PDL pentru alegerile din 2012 (locale şi parlamentare) pare să fi fost lansat, în acest weekend, de miniştrii Boagiu şi Udrea. Ministrul Transporturilor anunţă lansarea, în 2011, a unor proiecte de infrastructură cu finalitate în 2013 - 2015, implicând, printre altele, construirea a 190 de kilometri de autostrăzi în următorii trei ani, pe lângă cei 243 kilometri de autostradă programaţi a se finaliza în următorii doi ani. Pe de altă parte, atât Anca Boagiu, cât şi Elena Udrea au vorbit despre investiţii cu prioritate în infrastructura localităţilor cu potenţial turistic, susţinând că turismul şi agricultura vor scoate România din criză, scrie Gandul.
Una din trei companii italiene se retrage din Romania. In februarie 2001, Timisoara devenise "a opta provincie din Veneto", dupa ce numerosi intreprinzatori din Treviso si-au transferat linii de productie in judetul Timis. Dupa mai bine de zece ani, insa, 35% din companiile italiene, originare din nord-estul Peninsulei, au decis sa-si inchida sediile si birourile din Romania. Este vorba de aproximativ 11.200 de firme din Triveneto care au fost retrase din Romania, scrie publicatia "Il Sole 24 Ore". "In perioada de aur (1995 - 2005), inregistram in medie 50 de societati comerciale italiene pe an, cu sediile principale infiintate la Trieste si Treviso si mai multe sucursale deschise la Bucuresti si Timisoara. In anii 2008 si 2009, n-am mai inregistrat niciuna", a declarat Roberto Turchetto, economist in cadrul organizatiei "Boscolo&Partners", relateaza Adevarul.
Fondurile de private equity cauta lideri de piata nu start-upuri. Nivelul increderii investitorilor din fondurile de private equity prezente in Europa Centrala in statele din zona evolueaza in ton cu directia economiilor. Indicele de incredere calculat de Deloitte Central Europe arata ca dupa minimul istoric din octombrie 2008 de numai 48 de puncte nivelul a urcat pana la 140 de puncte in aprilie 2010 pentru ca in editia de acum, din octombrie, sa se situeze la 138 de puncte. Dupa doi ani de revenire destul de spectaculoasa, anul in curs a venit cu o stabilizarea a increderii, dar cu o usoara scadere, incertitudinile fiind provocate de problemele din vestul Europei. A scazut si ponderea celor care anunta ca se vor concentra pe noi oportunitati, de la 74% in aprilie la 64% in prezent, diminuarea putand insemna ca o parte dintre fonduri si-au gasit deja oportunitatile cautate, potrivit Business Cover.
Lehman Brothers ar putea obtine doua miliarde de dolari din vanzarea a doua banci. Banca de investitii Lehman Brothers, intrata in faliment in urma cu doi ani, a finalizat planurile de recapitalizare a doua banci subsidiare din SUA, din vanzarea carora ar putea obtine doua miliarde de dolari, transmite Financial Times. Reluarea activitatii bancilor si pregatirea acestora pentru vanzare ar putea dura mai multe luni. Astfel, Aurora, banca ipotecara din statul Delaware si al optulea intermediar de servicii ipotecare ca marime din SUA, va primi lichiditati si active lichide de 871 milioane dolari, iar Woodlands, banca axata pe creditarea pentru companii va primi 75 milioane dolari. Lehman va accepta sa plateasca si 200 milioane dolari pentru un proces in care este implicata institutia de credit Woodlands. Autoritatile de reglementare ofera Lehman o perioada de 18 luni pentru a vinde cele doua banci, informeaza Capital.
Criza evapora consumul de alcool. Vinul si bauturile spirtoase, declin de 10 - 20% fata de 2009. Portia oficiala de alcool a romanului s-a redus substantial in 2010, in favoarea autoconsumului. In medie, consumul de spirtoase s-a micsorat cu un litru pe cap de locuitor, iar cel de vin, cu 10% Romanii beau din ce in ce mai putine bauturi alcoolice, ca este vorba despre spirtoase ori vin. Afirmatia se verifica insa numai la nivel oficial, spun reprezentantii patronatelor de profil, care vorbesc despre scaderea consumului in ultimii doi ani pe fondul crizei economice. Asta nu inseamna ca in Romania nu se mai bea alcool de provenienta autohtona, pentru ca autoconsumul a crescut, potrivit companiilor din domeniu. Producatorii de bauturi spirtoase se plang ca recesiunea le-a dat afacerile peste cap. Astfel, de la sase litri pe cap de locuitor in 2009, consumul oficial a scazut anul acesta cu un litru, pana la cinci litri, potrivit Organizatiei Patronale a Industriei Alcoolului si Bauturilor Alcoolice - Garant. Fata de 2008, romanii au renuntat la 2,5 litri de vodca, tuica, palinca, brandy ori rachiuri din fructe - toate fiind bauturi produse pe piata locala, scrie Gandul.
Statul da mai putini bani pentru constructia de locuinte. In sectorul de constructii, criza se accentueaza si nu sunt semne de redresare, 2010 fiind al doilea an de scadere a volumului de lucrari. Sursele de finantare private si bugetare s-au redus consistent. Antreprenorii sustin ca semneaza din ce in ce mai putine contracte, iar reprezentantii organizatiilor patronale spun ca situatia va ramane critica si anul viitor. O posibila crestere ar putea avea loc abia in 2012 si va fi nevoie de infuzii de fonduri publice pentru sustinerea sectorului de constructii. Fiantarile in constructii au ajuns la nivelul anilor 2003-2004. In primele noua luni ale anului, potrivit datelor communicate de Institutul National de Statistica (INS), au fost terminate 32.132 locuinte, in scadere cu 6.038 locuinte fata de perioada corespunzatoare a anului precedent. Scaderea estimata pentru anul in curs se adauga prabusirii inregistrate in constructii anul trecut. Trebuie mentionat ca Romania a inregistrat, timp de 28 de luni, un ritm pozitiv de crestere la volumul lucrarilor de constructii, primul recul fiind mentionat in februarie 2009, scaderea fiind de doar 1,1%. Pana la manifestarea primelor efecte ale crizei in constructii, in februarie 2009, Romania s-a mentinut in topul european de profil, cresterea maxima fiind consemnata in februarie 2008, la un ritm anual de 27%, in timp ce la nivel comunitar scaderea medie era de 3,1%, consemneaza Romania libera.
BCR a pierdut credite de 120 mil. euro ale clientilor care s-au refinantat la alte banci. BCR, cea mai mare banca locala, a inregistrat refinantari de credite ipotecare de 120 mil. euro, reprezentand 8% din portofoliu, dupa eliminarea comisionului de rambursare anticipata, instituita prin Ordonanta 50/2010. "Industria bancara a fost restructurata si cred ca exista parti unde trebuie sa continue. In acest moment avem aceasta faimoasa Ordonanta 50 si cred ca unele parti ale acesteia sunt foarte bune, cum ar fi eliminarea comisionului de rambursare anticipata. Unele parti din ordonanta sunt binevenite, dar altele nu", a spus Dominic Bruynseels, seful BCR, intr-o conferinta organizata cu ocazia aniversarii a 20 de ani de la infiintarea bancii. In prezent, portofoliul de imprumuturi ipotecare este de 1,5 miliarde de euro, reprezentand o treime din creditele de retail acordate de banca, transmite Ziarul Financiar.
Criza invioreaza afacerile spalatorilor de bani. Recesiunea a determinat o crestere a fenomenului de evaziune fiscala, care este strans legat de cel al reciclarii banilor murdari. Unul din domeniile vulnerabile este cel al produselor accizabile. Atentie la sfarsitul zilei de vineri si la primele ore de luni! Atunci, cand angajatii nu sunt atenti, se depun in banci banii murdari! Avertismentul, transmis de Kenneth Rijock, consultant pentru criminalitate financiara al companiei World Check, arata cateva dintre preferintele "spalatorilor" de bani. Timp de zece ani, Rijock s-a ocupat cu astfel de activitati ilegale, interval in care sustine ca ar fi "albit" circa un miliard de dolari. Ulterior, a trecut de cealalta parte a baricadei, fiind cooptat in combaterea fenomenului. Potrivit afirmatiilor sale, un alt moment bun pentru albirea banilor murdari va fi ziua in care se va trece la moneda unica europeana. "Atunci se creeaza haos, autoritatile nu pot tine pasul, iar in tara intra foarte multi bani murdari". Sistemul World Check functioneaza ca o imensa baza de date, destinata bancilor, companiilor si agentiilor guvernamentale, noteaza Capital.
Deutsche Telekom va investi 1 mld. euro in Europa de Sud-Est. Pe langa pachetul detinut de statul roman la Romtelecom, evaluat la mai putin de 300 mil. euro, nemtii au in vedere si investitii in Serbia si Kosovo. Deutsche Telekom (DT), cel mai mare grup de comunicatii din Europa, va fi nevoit sa cheltuie peste un miliard de euro in urmatorii ani pentru a-si mari influenta pe pietele cheie din Europa de Sud-Est, una dintre cele mai mari investitii urmand sa fie realizata in Romania pentru achizitia pachetului detinut de statul roman la compania Romtelecom, potrivit unui articol aparut in cotidianul economic german FT Deutschland. "Desi mediul economic dificil si taxele speciale impuse de stat operatorilor de comunicatii in Ungaria si Grecia costa deja Deutsche Telekom milioane de euro, grupul va trebui sa investeasca si mai mult", scrie FT, care estimeaza la mai mult de un miliard de euro suma care va fi investita de gigantul german in regiune. "Suma va fi cheltuita direct sau indirect - prin intermediul grupului elen OTE". Guido Kerkhoff, managerul DT care raspunde de Europa Centrala si de Sud Est, a inceput un tur in toate tarile din regiune pentru a prezenta un raport in legatura cu situatia existenta in fiecare tara. In Romania, scrie FT Deutschland, lui Kerkhoff i s-a comunicat ca statul asteapta o oferta de pret pentru pachetul de 46% din actiuni detinut la Romtelecom, cel mai mare operator de telefonie fixa. "Din ce se stie la Bonn (cartierul general al Deutsche Telekom - n. red.), OTE ia in considerare achizitia. Analisti greci evalueaza pachetul statului roman la Romtelecom la mai putin de 300 mil. euro", potrivit publicatiei, informeaza Ziarul Financiar.
Liviu Voinea: "Actuala criza se va termina cu o noua criza". Suntem intr-o recesiune care nu a fost determinata de criza globala, este de parere Liviu Voinea, presedintele Grupului de Economie Aplicata (GEA), subliniind ca "tara noastra este singura ramasa in recesiune dintre cele care nu au o problema iminenta a datoriei publice. Cauzele care au provocat aceasta criza economica sunt de natura interna". Domnia sa considera ca ne vom confrunta si noi cu o criza a datoriei publice, in circa doi ani. "Toate celelalte tari au iesit din criza de mai bine de jumatate de an, in timp ce noi nu vom iesi nici anul viitor. Actuala criza se va termina cu o noua criza", ne-a spus Liviu Voinea. "Desi sunt sceptic in aceasta privinta, poate anul viitor vom avea o usoara crestere, mai mica de 1% - o crestere pauperizanta - care, de fapt, nu va insemna nimic. In 2012, fiind an electoral, probabil se va renunta la masurile de austeritate si se vor cheltui bani, dupa care se va reveni asupra unor masuri de austeritate si in 2013 va trebui sa achitam nota de plata finala, printr-o crestere a datoriei publice de genul celei din Irlanda, Grecia sau Spania", declara Liviu Voinea, citat de Bursa.
