Editorialistii de la The Washington Post sunt sceptici in legatura cu masurile pe care le poate lua liderul sirian Bashar al-Assad; The New York Times scrie despre inclinarea balantei inspre fortele pro-Gaddafi, in ceea ce priveste luptele teritoriale din Libia; jurnalistii publicatiei The Guardian, prezenti la conferinta de la Londra, transmit ca Statele Unite si Marea Britanie ar putea lua in considerare inarmarea rebelilor libieni, daca Gaddafi nu renunta la putere; Reuters descrie costurile economice ale unei crize nucleare prelungite in Japonia.
Siria:
Siria se confrunta cu o "conspiratie", a afirmat miercuri presedintele Bashar al-Assad, intr-o alocutiune televizata sustinuta in fata Parlamentului, in prima sa interventie publica de la inceputul protestelor violente, la 15 martie. Presedintele sirian a sustinut un discurs privind un apropiat program de reforme, fara a anunta insa abrogarea starii de urgenta, aflata in vigoare din 1963, relateaza AFP.
Editorialistii de la The Washington Post sunt sceptici in legatura cu masurile pe care le poate lua liderul sirian Bashar al-Assad: "Nu credem ca Assad si-ar putea indeplini promisiunile de reforma nici daca ar vrea. Secta lui minoritara alawita, care reprezinta doar 6% din populatia Siriei, ar pierde repede puterea intr-un sistem democratic. Cel mai probabil, dictatorul incearca sa tempereze cererile de schimbare cu un amestec de violenta si promisiuni false, la fel cum a procedat si Mubarak inaintea sa. Daca se dovedeste ca acesta este cazul, Obama, Kerry si altii care i s-au adresat lui Assad ar trebui sa se pregateasca sa raspunda, situandu-se decisiv de partea celor care isi doresc o schimbare reala in Siria."
David Ignatius, editorialist al publicatiei Washington Post, este de parere ca: "O masura a seriozitatii lui Assad ar fi reducerea puterii politice si economice a familiei sale. Un paratrasnet pentru protestul public impotriva coruptiei este, de exemplu, varul lui Assad, Rami Makhluf, fost actionar majoritar al francizei Syriatel."
Libia:
The New York Times scrie despre inclinarea balantei inspre fortele pro-Gaddafi, in ceea ce priveste luptele teritoriale din Libia: "Fortele loiale colonelului Muammar al-Gaddafi, care detin acum controlul asupra luptelor la sol, au recapturat orasul Ras Lanuf miercuri, fortandu-i pe rebelii care se bucura de sprijin international sa se retraga din nou, cu pretul expunerii propriilor forte la atacuri aeriene din partea coalitiei".
Jurnalistii publicatiei The Guardian, prezenti la conferinta de la Londra, transmit ca Statele Unite si Marea Britanie ar putea lua in considerare inarmarea rebelilor libieni, daca Gaddafi nu renunta la putere: "La sfarsitul conferintei privind Libia care a avut loc la Londra, Secretarul de Stat american Hillary Clinton a declarat pentru prima oara ca inarmarea gruparilor rebele ar fi o masura conforma cu Rezolutia 1973 emisa de Consiliul de Securitate al ONU in urma cu doua saptamani, care a justificat, de asemenea, atacurile aeriene. Secretarul britanic al afacerilor externe, William Hague, a declarat ca rezolutia a creat posibilitatea de a oferi oamenilor ajutor pentru a se apara in circumstante speciale."
Yemen:
Presedintele yemenit le-a facut o noua oferta protestatarilor care ii cer demisia: Saleh a declarat ca va ramane in functie pana la urmatoarele alegeri electorale, promitand sa isi transfere o parte din atributii guvernului, informeaza Reuters. Protestatarii cer inlaturarea presedintelui Ali Abdullah Saleh, care conduce Yemen-ul incepand din anul 1978. Tara a fost devastata de o revolta musulmana siita, represiunile americane care au drept tinta al-Qaeda si de o grava penurie de apa. Protestele sunt alimentate de somajul ridicat, saracia generalizata, coruptia guvernamentala si lipsa de libertate politica. Saleh a promis ca nu va mai candida la urmatoarele alegeri prezidentiale. Actualul mandat se termina in anul 2013.
Barak Barifi, specialist al New America Foundation, explica modul in care schimbarea de regim din Yemen ar putea fi pasnica: "Spre deosebire de cazul Egiptului, vidul care ar rezulta odata cu plecarea lui Saleh poate fi umplut rapid, astfel incat tara sa nu revina la o oligarhie militara. Opozitia yemenita este organizata si joaca un rol activ in politica, oferind sprijin real la nivel local. Spre deosebire de Egipt, unde partidul de guvernamant era dispretuit de catre mase, cel yemenit se bucura de o oarecare apreciere. Daca Saleh isi reprima nevoia de a asmuti armata impotriva protestatarilor si renunta la putere, tara poate evita un haos similar cu cel cu care se confrunta acum Libia. Partidele de opozitie au organizat deja un Consiliu de Tranzitie care sa ii ia locul lui Saleh."
Coasta de Fildes:
Misiunea ONU de mentinere a pacii in Coasta de Fildes a lansat o declaratie potrivit careia fortele loiale liderului Laurent Gbagbo au deschis focul asupra civililor din Abidjan luni. Atacul s-a soldat cu zeci de victime, informeaza Al Jazeera. "Odata cu inmultirea incalcarilor drepturilor omului si a practicilor barbare, ne intrebam daca presedintele Gbagbo este intr-adevar responsabil pentru demersurile intreprinse de catre fortele ivoriene si sustinatorii sai. ONU considera ca renuntarea la violenta este imperativ necesara pentru solutionarea definitiva a impasului politic rezultat in urma crizei post-electorale", se arata in comunicatul emis de catre Natiunile Unite.
Laurent Gbagbo, liderul in exercitiu, a sfidat solicitarile de demisie dupa ce o comisie electorala a declarat ca acesta a pierdut alegerile prezidentiale din noiembrie, in fata contracandidatului sau, Alassane Ouattara. Autoritatile se asteapta ca violentele post-electorale prelungite sa fulmineze intr-un razboi civil. ONU a declarat ca numarul mortilor din noiembrie pana in prezent se ridica la peste 400. Comunitatea internationala - inclusiv Natiunile Unite - il considera pe Ouattara ca fiind liderul legitim.
Potrivit Reuters, sustinatorii lui Alassane Ouattara au asediat marti un oras din apropierea capitalei Abidjan.
Japonia:
Reuters descrie costurile economice ale unei crize nucleare prelungite in Japonia: "Chiar daca un colaps nuclear catastrofic este evitat, lupta pentru a stabiliza reactoarele afectate de cutremur de la Fukushima prezinta un risc grav pentru o economie deja impovarata de datorii publice uriase, imbatranirea populatiei si reconstruirea tarii dupa dezastrul care a lasat un urma daune de aproximativ 300 de miliarde de dolari. Jesper Koll, director de capital la JP Morgan Securities din Tokyo, este de parere ca situatia actuala s-ar putea prelungi nu timp de una, doua sau sase luni, ci timp de doi ani."
