Cum au revenit parlamentarii la vechiul obicei: fuga de Justitie Votul negativ dat impotriva inceperii urmaririi penale in cazul Laszlo Borbely este semnalul clar ca alesii au reinceput sa abuzeze de imunitatea parlamentara, privita, din nou, ca o pavaza impotriva justitiei. Imediat dupa alegerile prezidentiale, atat invingatorii (PNL), dar mai ales invinsii (PSD) aproape ca au jurat ca nu vor mai proteja in Parlament niciun ales cu probleme penale. Primul test privind lectia invatata din votul din 16 noiembrie a fost chiar la doua zile dupa alegeri, cand deputatii s-au pronuntat dintr-un foc asupra a trei cereri emise de procurorii DNA. Deputatii in cauza au fost de la aproape toate partidele politice: Ioan Dinita (PC), Mircea Rosca (PNL) si Ioan Adam (PSD). Votul dat in cazul celor trei a aratat ca deputatii au inteles cat de important este sa lase justitia sa-si faca treaba. Astfel, pentru Ioan Dinita, deputatii au incuviintat cererea procurorilor, cu 274 de voturi "pentru" si 55 de voturi "impotriva". Votul a venit abia din a treia incercare, intrucat deputatii mai incercasera de doua ori sa se mobilizeze, dar fara succes, scrie Adevarul.
Procurorul General cere modificarea legilor privind imunitatea parlamentarilor si ministrilor Procurorul General, Tiberiu Nitu, cere modificarea legilor privind statutul parlamentarilor si responsabilitatea ministeriala. El a precizat ca doua anchete penale au fost impiedicate de respingerea in Parlament a solicitarilor procurorilor de ridicare a imunitatii parlamentare, facand referire la cazul Varujan Vosganian si Laszlo Borbely. Ministerul Public a formulat, in septembrie 2014, o serie de propuneri Guvernului Romaniei, iar, in martie 2015, Camerei Deputatilor. "Propunerile Ministerului Public au in vedere asigurarea celeritatii acelor proceduri parlamentare care influenteaza cursul procedurilor judiciare, precum si stricta delimitare a intinderii atributiilor autoritatii legislative in cadrul acelorasi proceduri, in sensul ca evaluarea probelor si a oricaror aspecte privind oportunitatea masurilor este atributul exclusiv al organelor judiciare", sustine Parchetul General, conform EVZ.
Predoiu: Ponta are in continuare ambitii prezidentiale Prim-vicepresedintele PNL, Catalin Predoiu, a declarat, joi, la Ganul Live, ca premierul Victor Ponta "are in continuare ambitii prezidentiale", relateaza Romania Libera. El a precizat ca premierul isi va schimba "la un moment dat atitudinea de neutralitate" fata de presedintele Klaus Iohannis. Predoiu a subliniat ca , desi in prezent relatia presedinte-premier este de "colaborare institutionala", presedintele Iohannis "a spus limpede si onest ca isi doreste un alt soi de guvern, cu care sa aiba un parteneroat onest". Prim vicepresedintele PNL a mai spus ca actualul premier "nu mai poate oferi credibilitate, incredere, nu mai poate servi Romania", "cheia unui guvern" fiind premierul si credibilitatea cea a "reusitei guvernamentale".
Claudiu Craciun (SNSPA), despre noua lege electorala: Politica romaneasca: O oglinda a societatii sau o fortareata a celor puternici? Parlamentarii lucreaza la modificarea legii electorale, care va schimba o serie de reguli cu privire la alegerile locale, parlamentare, precum si alte aspecte cu privire la procesul electoral din Romania. Pentru a o imbunatati au participat cu propuneri, dar si la dezbateri, reprezentanti ai societatii civile. Despre aceste modificari si cum vor fi afectati cetatenii si democratia de noile prevederi legale am stat de vorba cu lectorul Universitar, de la SNSPA, Claudiu Craciun, care a participat la discutiile din Comisia Electorala, de la Parlament. Se fac pasi spre finalizarea unor noi legi cu privire la sistemul electoral. Care sunt minusurile si plusurile noilor modificari? "Minusurile sunt reprezentate de pragul electoral 5%, alegerea primarilor intr-un singur tur, absenta subventiilor publice pentru partidele care nu ating pragul electoral. As adauga si revenirea la votul proportional pe lista in formula listei fixe", integral pe RealitateaBucuresti.ro.
Corespondenta de la Varsovia. Planul Poloniei si Romaniei de a fi tandemul strategic al NATO in Estul Europei In vizita efectuata in Polonia, presedintele Klaus Iohannis si omologul sau polonez, Bronislaw Bokorowski, au incalzit parteneriatului strategic dintre cele doua state. Cei doi presedinti au anuntat ca atat Polonia, cat si Romania vor gazdui doua evenimente importante pentru regiune, care au ca scop intarirea flancului estic al NATO. De asemenea. liderul polonez a atras atentia ca acordul de la Minsk ar putea fi incalcat de Putin. La ora 11.00, coloana oficiala a presedintelui Romaniei, Klaus Iohannis, a intrat in curtea Palatului Prezidential din Polonia, fiind intampinat de omologul sau polonez, Bronsislaw Komorowski. Dupa ceremonia de primire, intre cei doi sefi de stat au avut loc convorbiri tete-a-tete timp de douazeci de minute, dupa care s-au alaturat discutiilor si cele doua delegatii oficiale. Cei doi presedinti au planuri mari pentru summitul NATO de la Varsovia de anul viitor, care se va axa pe intarirea flancului estic, si asupra caruia cei doi presedinti au convenit sa se ocupe impreuna de pregatirea sa, scrie Adevarul.
6
0
