Politic Show: Cum s-a transformat Ion Iliescu din locomotiva electorala in "oaia neagra" a PSD; Catalin Morosanu a fost numit prim-vicepresedinte TNL; Cum a ajuns DNA la Cotroceni "a treia putere in stat", prin gura presedintelui Germaniei

Marţi, 21 iunie 2016, 3:13 Revista Presei | Politic

Catalin Morosanu a fost numit prim-vicepresedinte TNL. Miscare inedita a liberalilor: Tineretul National Liberal l-a promovat in conducere pe Catalin Morosanu. TNL l-a numit prim-vicepresedinte pe luptatorul de K1. Morosanu si-a facut debutul in politica in 2012, atunci cand a fost ales consilier local la Iasi, scrie EVZ. 

PSD a pregatit salvarea lui Corlatean: De ce sa fie Titus scos tap ispasitor? Senatul va vota marti solicitarea DNA de incepere a urmararii penale pentru Titus Corlatean, acuzat ca, din postura de ministru de Externe, a blocat votul la alegerile prezidentiale din 2014. Practic, senatorii vor decide, totodata, si soarta anchetei, pentru ca, in cazul unui vot negativ, dosarul va fi inchis, intrucat procurorii nu se vor putea atinge de cel care a blocat, oficial, deschiderea unor noi sectii de vot in comunitatile mari de romani din strainatate. "In cazul unui vot impotriva, dosarul e aproape mort. Procurorii vor trebuie sa stranga alte probe si sa mai ceara o data ridicarea imunitatii in Parlament, dar e aprope imposibil sa mai vina cu probe noi dupa aproape doi ani", spune avocatul Elenina Nicut. Tocmai pentru ca miza votului este foarte mare, partidele care formeaza majoritatea in Senat - PSD, UNPR, ALDE ￯ au refuzat sa spuna public daca vor vota favorabil sau impotriva Justitiei. Insa, potrivit unor surse politice, liderul PSD, Liviu Dragnea, i-a promis lui Titus Corlatean ca partidul nu-l va abandona la greu. Desi nu este implicat direct in dosar, Dragnea poarta o imensa povara morala. Surse din PSD au povestit ca, in 2014, Liviu Dragnea, din postura de sef de campanie al lui Victor Ponta, a insistat ca MAE sa nu deschida noi sectii de vot, anunta Adevarul.

Cum a ajuns DNA la Cotroceni "a treia putere in stat", prin gura presedintelui Germaniei. Administratia Prezidentiala a gresit traducerea discursului tinut de presedintele Germaniei, Joachim Glauck, aflat in vizita la Bucuresti. Acesta a laudat activitatea DNA si a spus ca Germania sprijina consolidarea celor care lupta impotriva coruptiei si a sistemului de justitie, ca a treia putere in stat. Declaratia a fost tradusa insa oficial de Cotroceni astfel: "Dorim sa consolidam activitatea de pilda a DNA, ca a treia putere in stat". De fapt, presedintele german a spus ca "luam in serios atat de importantul pilon al statului de drept in procesul de transformare si luam in calcul inclusiv conflicte dintre cele care pot aparea in interiorul societatii pentru ca sprijinim activitatea celor care combat coruptia si fac puternica Justitia ca a treia putere in stat - luam in serios toate acestea", informeaza Gandul.

Cum s-a transformat Ion Iliescu din locomotiva electorala in "oaia neagra" a PSD. Campania pentru alegerile locale a reprezentat unicul moment electoral postdecembrist din a carui "organigrama" a lipsit cu desavarsire Ion Iliescu, ctitorul FSN-PDSR- PSD. Cauzele tacerii si pasivitatii lui Ion Iliescu (de-a lungul intregii campanii electorale) - in conditiile in care, din 1990 si pana la prezidentialele din 2014, fondatorul si presedintele de onoare al PSD a reprezentat un veritabil "motor electoral", cu ocazia tuturor tipurilor de alegeri, inclusiv europarlamentare! - are mai multe explicatii, scrie EVZ. 

Portretul functionarului public, in viziunea parlamentarilor romani. Deputatii si senatorii au depus mai multe proiecte de lege prin care vor schimbarea Statutului functionarilor publici. In viziunea celor din Legislativ, functionarii publici trebuie sa "raspunda exclusiv" in fata legii pentru actele semnate de ei, pot fi mai greu concediati cand sunt aproape de pensie, iar in unele cazuri ajung sa fie colegi cu parlamentarii deveniti aproape peste noapte functionari publici sau inalti functionari publici. In cele doua Camere ale Parlamentului sunt depuse mai multe proiecte de lege prin care alesii urmaresc modificarea statutului functionarilor publice dupa bunul plac, de cele mai multe ori aceste schimbari urmand a aduce beneficii oamenilor carora le e adresata legea, insa si deputatilor si senatorilor. La Camera Deputatilor se afla un proiect de lege care prevede ca inaltii functionari publici si functionarii publici de conducere pot candida pentru functii de demnitate publica numai dupa suspendarea, in conditiile legii, a raporturilor de serviciu, nu dupa incetarea raporturilor de serviciu, asa cum e stipulat in Legea 188 din 1999 privind Statutul functionarilor publcii, anunta Adevarul.