Politic show: Cate mii de euro castiga parlamentarii din Romania, desi ei te mint ca-s saraci; De ce moare PNL sau despre politica post-ideologica; Ambasadorul Rusiei la Chisinau: Uniunea Economica Euroasiatica inseamna pentru Moldova noi posibilitati

Vineri, 14 aprilie 2017, 3:12 Revista Presei | Politic

Cate mii de euro castiga parlamentarii din Romania, desi ei te mint ca-s saraci. Deputatul Remus Borza de la ALDE se plange ca nu-i ajung o mie de euro pe luna si ca, la banii astia, vor intra in Parlament numai mediocrii si hotii. Nu stiu daca ai auzit vreodata de parlamentarul Remus Borza de la ALDE (partidul ala pe cale sa se destrame). De fapt, nici nu prea ai motive sa fi auzit vreodata de politicianul asta. Borza a trantit insa o prostie zilele trecute care a inconjurat internetul. S-a vaicarit in public ca salariul de parlamentar este prea mic, ca nu poate trai cu o mie de euro pe luna si ca la nivelul asta redus de salarizare vor intra in corpul demnitarilor doar mediocrii si hotii. "Un demnitar nu poate sa vina, ca niste colegi de la un anumit partid, in blugi, barbosi, slinosi si sa spuna: eu sunt alesul neamului", s-a lamentat deputatul ALDE, scrie Vice.

De ce moare PNL sau despre politica post-ideologica. Partidul National Liberal pare a fi cuprins tot mai mult de amnezie: nu-si mai recunoaste trecutul in prezent si nici prezentul in trecut. S-a distantat atat de mult de ideologia lui, incat ultimul discurs cu adevarat liberal a fost tinut, probabil, inainte de moartea lui Alexandru Paleologu (2005). Pe urma, partidul s-a diluat in tot felul de aliante menite sa-l gonfleze si sa-l lipseasca de identitate. A devenit mai mare, dar niciodata mai puternic. De la marea comasare PDL-PNL, in urma careia, din doua partide mari, a ajuns in Parlament un partid mic, liberalii si-au pierdut definitiv directia. Nu mai stiu nici unde sunt, nici unde vor sa ajunga. Le este frica sa fie cu adevarat liberali (in sensul lui John Stuart Mill, al carui principiu fundamental pleaca de la ideea ca fiecare are dreptul sa faca ce vrea cata vreme faptele lui nu ii afecteaza pe ceilalti) sau sa-si asume o doctrina conservatoare (bazata pe traditii si pe desprinderea de stat), noteaza Romania Libera.

Ambasadorul Rusiei la Chisinau: Uniunea Economica Euroasiatica inseamna pentru Moldova noi posibilitati. Cu toate ca Guvernul si majoritatea parlamentara se declara una proeuropeana si refuza categoric sa priveasca in directia Uniunii Economice Euroasiatice (UEE), ambasadorul Rusiei la Chisinau, Farit Muhametsin, isi pune sperante in viziunile politice ale lui Igor Dodon si in faptul ca Moldova va obtine statut de tara observator la organizatia respectiva. "Uniunea Economica Euroasiatica a devenit demult o realitate in spatiul CSI, fara de care este imposibil de imaginat dezvoltarea cooperarii economice nici cu Rusia, nici cu alte state CSI. Este evident ca UEE pentru Moldova este si o provocare, dar si noi posibilitati. In acest sens, multe sperante sunt legate de Forumului International "Moldova-Uniunea Euroasiatica", ce a avut loc pe 3 aprilie, la Chisinau, unde presedintele Igor Dodon si reprezentantul Comisiei Economice Euroasiatice, Tigran Sarkisean, au semnat un memorandum de parteneriat intre Republica Moldova si CEE, informeaza Adevarul.

Referendumul din Turcia: Definitivarea procesului de erdoganizare? Politica de erdoganizare a Turciei isi desfasoara un nou episod duminica, 16 Aprilie, cand turcii sunt chemati la urne pentru a decide asupra modificarilor constitutionale propuse de Partidul Justitiei si Dezvoltarii (AKP) si sustinute de Partidul Miscarii Nationaliste (MHP). Referendumul nu este altceva decat ultima dintre incercarile lui Erdogan de a transforma tara intr-un sultanat, o autocratie "legala" in care curentul erdoganist sa nu fie deranjat de elementele nocive. Iar elementele nocive pentru Turcia lui Erdogan sunt fie din Vest (Erdogan a dus o adevarata campanie impotriva tarilor occidentale in ultimele luni - in special Germania si Olanda, state cu importante comunitati turce, totul culminand cu acuzatiile de nazism impotriva Germaniei), fie ce a mai ramas din opozitia din interiorul tarii - partide politice, universitati, societate civila - profund afectate de epurarile regimului dupa lovitura de stat esuata din Iulie 2016, potrivit Contributors.

Din nou despre centru si periferie. Cu alibiul ca facem parte din UE, am suspendat toate dezbaterile majore si urmam calea unui conformism care ne atrofiaza mecanismele gandirii, transformandu-ne in vesnici clienti. Dupa toate aparentele, opinia publica din Romania a ramas cu sentimentul ca va fi tratata pe viitor ca o periferie. Presedintele Klaus Iohannis, cu toate ca si-a propus contrariul, nu a reusit sa combata acest sentiment, caci a clama dorinta de a face parte din nucleul Uniunii este doar reversul aceluiasi sentiment al periferiei. Sa vrei accesul in centru, presupune, logic, ca nu te afli acolo si ca iti propui sa invingi rezistentele, care nu dispar de la sine. In treacat fie spus, a existat o pozitie singurala si de aceea mai greu perceptibila, aceea a deputatului european Siegfried Muresan. El s-a insarcinat din timp sa anunte ca o Europa cu doua viteze este inevitabila si ca ea se va produce macar din nevoia ca zona Euro sa fie mai bine administrata, dar s-a straduit, totodata, sa combata impresia ca aceste evolutii ar fi fi in dauna Romaniei, noteaza Deutsche Welle.