Politic show: Amendamente Legea gratierii: Serban Nicolae-Cristescu, schimb halucinant de replici, in direct; Mass-media, inamic sau promotor al culturii de securitate?; Liviu Dragnea cere ministrului Educatiei explicatii in cazul profesoarei date afara
Mass-media, inamic sau promotor al culturii de securitate? Am decis sa impart pe episoade relatarea despre conferinta la care am participat saptamana trecuta. Articolul de fata va trata problematica mass-mediei, avand in vedere ca evenimentul organizat de Grupul de Studii de Securitate s-a bucurat de prezenta a doi jurnalisti cu experienta, Lucian Mandruta si Ovidiu Nahoi. Au fost o data niste tineri care au dorit sa schimbe Romania...In functie de reusita actiunilor lor, acesta poate fi prolog sau epilog la o poveste despre GSS; asociatie independenta formata din studenti ce si-au folosit cunostintele acumulate in facultate pentru elaborarea unor studii prospective despre tara in care s-au nascut si in prezent traiesc. De-a lungul timpului, profesori universitari, academicieni, militari, diplomati si chiar si politicieni au onorat invitatiile la conferintele organizate de cate acestia. Vineri, 28 aprilie, a venit randul jurnalistilor sa fie speakeri la evenimentul sintetic intitulat "Putere, pace, securitate", scrie Adevarul.
Liviu Dragnea cere ministrului Educatiei explicatii in cazul profesoarei date afara. Profesoara Tunegaru spune, intr-un mesaj in retelele de socializare, ca a fost data afara fara sa fie anuntata, afland de faptul ca nu se va mai ocupa de elevii de la scoala unde preda de pe site-ul oficial titularizare.edu.ro. Liviu Dragnea, liderul PSD, a preluat in cursul zilei de joi mesajul profesoarei Tunegaru cerand public explicatii ministerului Educatiei Nationale: "Am citit urmatoarea postare a unei doamne profesoare din Bucuresti. I-am trimis-o ministrului Educatiei Nationale [Pavel Nastase - n.r.], intrebandu-l cum este posibil asa ceva? Astept cu mare interes raspunsul dumnealui", conform Euractiv.ro.
Un nou cuvant "buclucas" din Acordul climatic de la Paris starneste dezbateri in SUA. In doua articole succesive, publicate in 2015, am subliniat importanta a doua cuvinte-cheie (shall si should), a caror folosire variabila a amenintat decisiv semnarea Acordului climatic de la Paris la sfarsitul anului 2015. In prezent, administratia Trump doreste sa continue indeplinirea promisiunilor facute in timpul campaniei electorale prin luarea unei decizii cu privire la apartenenta Statelor Unite in grupul statelor semnatare ale Acordului climatic. Imediat dupa alegerea sa ca Presedinte, am publicat urmatorul comentariu: "Pozitia domnului Trump in legatura cu Acordul climatic, semnat cu multa fanfara anul trecut in Paris, are o mare doza de bun simt practic: de ce trebuie sa plateasca America $500 milioane anual altor tari sub diverse pretexte climatice, cand banii respectivi ar putea fi folositi acasa, de exemplu, pentru imbunatatirea alimentarii cu apa potabila si a infrastructurii ecologice, prin programe combinate publice-private", noteaza Contributors.
Tribulatiile unei legi confuze. Dupa protestul de aseara din Piata Victoriei, in Comisia juridica a Senatului s-a revenit asupra votului de miercuri care permitea gratierea faptelor de coruptie. Gratierea este o forma de clementa care la orginea ei (regala) nu pretindea justificari. Dar gratierile colective practicate in democratiile moderne si asezate in puterea parlamentelor au nevoie de incadrari mai precise. Chiar daca nicaieri nu exista instructiuni pentru cum se face o gratiere, societatea reclama ca la temeiul ei sa fie asezata o ratiune inteligibila. Nu se mai pot da gratieri doar in virtutea puterii. Lumea doreste explicatii si manifestatia de aseara din Piata Victoriei a fost ilustrarea cea mai elocventa a acestui fapt. Adevarul este ca si o gratiere individuala care tine de autoritatea presedintelui se cere intr-un fel sau altul argumentata. Nu exista o cerinta formala, dar lumea doreste sa inteleaga ratiunea din spatele gestului, informeaza Deutsche Welle.

Ministrul energiei cedează în fața ANRE în ceea ce privește liberalizarea, deși este "ușor nemulțumit" / Marii furnizori de energie nu vor fi obligați să ofere reduceri de prețuri
Cum decurge vaccinarea într-o comună din Iași: doar patru persoane imunizate luni, o singură persoană programată pentru marți: „Nu pot să aduc oameni de acasă să-i vaccinez”
Povestea discului de la Nebra - Un fals extrem de bine făcut sau cea mai veche reprezentare a cerului?
“Oglinda fermecată” a autorităților ne spune povestea noastră de anul acesta. De fapt, Comisia de Prognoză o spune pentru buget
O copie din secolul XVI a lui „Salvator Mundi”, cel mai scump tablou din lume, a fost recuperată de poliția italiană / Povestea din spatele operei de artă
Shall inseamnsa ogligativitatea de a face ceva...,,agents shall report'' inseamna ca agentii sunt obligati sa raporteze
Should inseamna un sfat...,,the agents should report'' inseamna ca agentii ar fi bine sa raporteze..., agentii sunt indemnati sa raporteze....
Asa ca, daca au dat-o pe ,,should'' si nu pe ,,shall'' nu sunt obligati sa faca nimic din punct de vedere legal, ci numai moral.