„Ei zic ca sunt smecher, ca vorbesc ca un golan. Ei ar vrea sa le vorbesc frumos la partid”, se confeseaza „independentul” unui grup de trei pensionare. Sorin Oprescu e un tip popular: se pupa cu lumea, ii tutuieste pe toti, ii intampina pe invitati cu familiaritate si-i petrece spre iesire cu urari calde: „Te-am pupat! Ii sarut mainile si lu’ mamica ta si sper sa ma voteze duminica viitoare”.
Candidatul „independent” i-a invitat, ieri, la pranz, pe bucuresteni „la audiente”, la o cafenea situata pe Eminescu, 89, devenita centru de campanie. Ora 12, o coada de circa 50 de oameni. Multi au probleme de rezolvat, cativa au venit din curiozitate, sa caste gura, vreo doi-trei au oferte concrete. „E momentul cel mai bun sa va faceti partid. Eu pot sa va ajut sa ajungeti sus”, isi ofera serviciile un domn inalt care bataie din picior. „Deocamdata sa vedem cum merge cu independenta”, pondereaza Oprescu cutezanta politica a invitatului. O mamaie raporteaza ca „a impartit materialele” si este gata sa primeasca noi insarcinari de campanie in saptamana ce vine. Doctorul ii tempereaza elanul: „Sa nu stai prea mult in soare”. „Daca aveti nevoie de cineva care sa va numere voturile, eu vi le numar”, se ofera un nene cu mult timp liber. „Sa vii pe 15 sa votezi si mai vedem”, il amana candidatul cu un raspuns.
