Brasov, primul oras fara maidanezi. Brasovul este singurul oras din Romania in care nu mai exista maidanezi. S-a actionat ca un tavalug: castrari, adoptii, eutanasieri. S-a tacut si s-a facut. In Brasov, mai usor gasesti bani pe jos, decat maidanezi pe strada. Este singurul oras din Romania unde fenomenul cainilor fara stapan a fost eradicat. E un studiu de caz, sterilizarile incepand in Brasov inca din 1996, cand in restul tarii nimeni nu lua in serios o asemenea campanie. In acest moment, specialistii de la Politia Animalelor estimeaza o populatie canina cuprinsa intre 100 si 500 de exemplare, din care 90% sunt castrati. Au ramas prin curtile catorva fabrici si, imediat ce un caine este identificat, este dus la sterilizat. In Brasov se glumeste: e mai probabil sa te intalnesti cu un urs la tomberon decat cu un caine. Dar in spatele cifrelor sta un adevar crud: administratia a ucis 40.000 de caini in 8-9 ani. Ardelenii au tacut si au facut, scrie EVZ.

Subiectele zileiFoto: Colaj foto

Mafia parcarilor: de la cutitarul Stelica, la gasca lui Tata Jean. Harta unei afaceri care a bagat spaima pana si in consilierii Primariei. Nici permisele de parcare si nici influenta pe care o au in Primaria Capitalei nu i-a salvat pe consilierii municipali de agresivitatea parcagiilor ilegali. De altfel, in ultima sedinta a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, ei s-au plans primarului Sorin Oprescu ca s-au ales cu masinile zgariate si cauciucurile taiate dupa ce n-au vrut sa plateasca "o taxa mafiei care, dupa 6 seara, administraza parcarile Municipalitatii". Consilierii i-au povestit edilului cateva dintre pataniile pe care le-au avut in parcarile Primariei, unde "e metrul si smecherul, iar noi, alesii, trebuie sa platim". Au venit chiar cu solutii la intalnirea cu Oprescu, dar la final n-au luat nici o hotarare. De racorit insa, s-au racorit. "Iti sparg parbrizul", "Iti fac masina daca nu platesti", "Bai, scoate banul ca, daca nu, te fac si pe tine, si masina", "Am fost amenintat cu bataia. Sunt multi, te inconjoara si daca nu platesti trec la fapte", au redat consilierii o parte din amenintarile primite din partea parcagiilor de ocazie, anunta Gandul.

Stefan Cazimir: "Mie imi place <>". "Adevarul" incheie astazi dezbaterea despre oportunitatea ca "Desteapta-te, romane!" sa mai fie Imn national. Fondator al Partidului Liber Schimbist si epigramist notoriu, Stefan Cazimir recomanda eventual reinvierea unui cant care are in spate multe generatii. Cum explicati ca, in decembrie 1989, un cantec pe care cei mai multi romani nu-l stiau bine, respectiv "Desteapta-te, romane!", a fost ales Imnul de stat al Romaniei? "Desteapta-te, romane!" a fost intonat pentru prima data in seara de 21 decembrie 1989, in Piata Universitatii, undeva pe la Hotelul Intercontinental. E adevarat, oamenii nu-l stiau prea bine, dar stiau in schimb melodia. Cunosc acest amanunt pentru ca am fost de fata cand s-a intonat. "Desteapta-te, romane!" nu a fost propus de niciun CPUN. A venit de la sine, prin vointa oamenilor. "Desteapta-te, romane!" a devenit oficial Imnul Romaniei in anul 1991, odata cu adoptarea noii Constitutii, in care este mentionat si astazi, la articolul 12 - Simboluri nationale. Integral in Adevarul.

Cum unesti Moldova si Romania cu un tub de spray. Masina trage pe dreapta in mijlocul campului. Dave mai agita o data tubul de spray, dupa care iese in intunericul de afara. A ochit cu cateva luni in urma un zid care delimiteaza nu se stie ce in mijlocului unei parloage din afara Buzaului. Alex si Misu il urmeaza, pasind decis printre buruieni. A doua zi, toti soferii de pe ruta Bucurestiului vor putea sa citeasca pe zidul cu pricina, negru pe alb, "Basarabia e Romania". Cu asta se ocupa departamentul "underground" al Actiunii 2012, o coalitie de peste 30 de organizatii neguvernamentale si grupuri de initiativa care sustin deschis unirea Romaniei cu Republica Moldova. Au trecut deja 5 ani de cand cei trei incepeau sa "vaneze" ziduri si panouri scapate de dictatura reclamelor sau a graffiti-urilor. Scriau "Basarabia, pamant romanesc" pana nu demult, dar de cand cu formarea coalitiei au hotarat sa-si eficientizeze munca, scrie Romania Libera.

Cine este omul din spatele innoirii Muzeului Antipa. Ultima data cand vorbisem cu Dumitru Murariu il gasisem intr-un birou ingust, plin de carti, intr-o aripa din spatele Muzeului Antipa. Se intampla cu vreo trei ani in urma, pe cand muzeul inca purta o haina batraneasca si arata mai degraba a depozit de piese decat a expozitie. Acum, dupa renovare, cand muzeul aerisit a capatat un aer occidental, am constatat cu uimire ca biroul directorului Murariu arata tot ca un depozit: peretii sunt imbracati in rafturi pana in tavan, iar sutele de volume si de tratate duc o batalie pe viata si pe moarte pentru putin spatiu pe politele care se desfasoara in toate partile. Ca in lumea lui Darwin: adevarata lupta pentru supravietuire. Imbracat intr-un costum gri, cu o cravata la gat, directorul muzeului ma intampina in usa biroului. Il suspectez ca in hainele elegante nu se simte tocmai ca pestele-n apa: rucsacul trainic si palaria tip pescar asezate la baza rafturilor scot la iveala omul de teren care a facut expeditii pe tot globul, din Indonezia pana in Brazilia, anunta Great News.

Competitivitatea: indicatorul care tine Romania departe de Occident. Aderarea la UE ar fi trebuit sa ne imbunatateasca considerabil avansul competitivitatii. Din pacate, insasi competitivitatea UE cunoaste o semnificativa erodare, exprimata sintetic prin diminuarea PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumparare. Fenomen inceput din 2007 (25.000 euro) pana in 2010 (24.400 euro), potrivit datelor Eurostat. Recuperarea decalajului de productivitate a muncii fata de SUA, care se ridica la 15% la nivel de PIB/ora lucrata, ramine un deziderat etern pentru statele europene. Unde se si lucreaza, in general, mai putin decat in SUA: Germania 1.390 ore pe om, Franta 1.554 ore pe om, SUA 1.681 ore pe om - ca medii nationale, informeaza cursdeguvernare.ro.

Poluarea provocata de industria socialista ne costa peste 4 miliarde de euro. Costurile necesare pentru ecologizarea zonelor afectate de poluarea istorica din perioada de industrializare socialista sunt estimate intre 4 si 5 miliarde de euro, a afirmat Marin Anton, secretar de stat in Ministerul Mediului si Padurilor. "Romania, din punctul meu de vedere, are nevoie de 4-5 miliarde de euro, in momentul acesta, pentru a-si rezolva problemele cu poluarea istorica generata de industrie si minerit. Romania nu-si permite practic astazi sa aiba un asemenea buget pentru ecologizare", a spus Anton. Declaratia a fost facuta saptamana trecuta, intr-o dezbatere publica despre tehnologii sigure in minerit, care a fost organizata de Editura Evenimentul Zilei si Capital. Potrivit datelor Ministerului Mediului si Padurilor, Romania are foarte multe situri cu poluare istorica deosebit de accentuata, iar principalii poluatori au fost industria petro-chimica, exploatarea petrolului si industria miniera. In cazul mineritului, cele mai relevante exemple de zone cu poluare istorica ramase netratate sunt Baia Mare, Baia de Aries, Baia de Borsa si Rosia Montana. Anton a adaugat ca ministerul monitorizeaza toate aceste situri, iar lipsa de actiune concreta se explica prin lipsa de fonduri, scrie EVZ.

Harta infractionalitatii. Care este cel mai periculos judet din Romania. Plus: Cum a crescut numarul infractiunilor din 1990 pana azi. Portalul econtext.ro a realizat harta infractionalitatii in Romania, calculand numarul de infractiuni din fiecare judet, raportate la 100.000 de locuitori. Ei au folosit datele din 2009, cele mai recente publicate. Astfel, cel mai periculos judet este Hunedoara, cu 2.549 de infractiuni, urmat de Gorj (2.352) si Alba (2.207). In alte zece judete s-au inregistrat intre 1.000 si 1.500 de infractiuni la suta de mii de locuitori, printre care Harghita, Mures, Satu Mare sau Arad. Un singur judet prezenta, in 2009, sub 1.000 de infractiuni la suta de mii de locuitori: este vorba despre Galati (956). Econtext.ro a realizat, de asemenea, topul infractionalitatii, in functie de evolutia numarului de infractiuni intre 1990 si 2009. Aici, "conduce" Harghita, cu o evolutie de 724%, urmata de Alba (547%) si Arges (461%). Cea mai mica diferenta s-a inregistrat in Galati (o crestere de "doar" 71% intre 1990 si 2009) si Braila (88%). Integral in Gandul.

Cum i-a epurat Ceausescu pe Ana Pauker, Luca si Teohari. In 1952, Nicolae Ceausescu a trecut cu bine un important test al carierei sale. S-a alaturat grupului Dej impotriva "grupului Pauker". In luptele politice de la varful partidului, purtate cand la Bucuresti, cand la Moscova, intotdeauna in culise, tanarul membru al CC a ales tabara castigatoare. Nici nu avea cum sa fie altfel. Ceausescu nu parea legat de "grupul moscovit" al Anei Pauker (nascuta Hana Rabinsohn), Vasile Luca (Luka Laszlo) si Teohari Georgescu. Isi petrecuse anii de detentie pe perioada razboiului alaturi de "Batran", asa cum il numeau colaboratorii pe Gheorghiu-Dej. Lui ii datora si functiile importante din partid, pe care le-a dobandit pana atunci. Iar devotamentul aratat impotriva celor trei "deviatori", n-a ramas fara efecte pentru Ceausescu, informeaza Adevarul.