Baroniada 2012. Cancescu, evaziune fiscala de 1,5 milioane de euro. EVZ demareaza o campanie pentru a vedea cat de corect este cheltuit banul public in preajma campaniei electorale pentru alegeri locale. DNA il cerceteaza pe presedintele CJ Brasov, Aristotel Cancescu, pentru ca a ascuns vanzarea a 24 de licente radio in spatele unui SRL si nu a platit taxele la stat. ANAF a anuntat procurorii ca prejudiciul cauzat statului de catre firmele lui Cancescu este de 6 milioane lei, plus majorari si penalitati. Aristotel Cancescu si apropiatii sai au pus pe unde o tranzactie cu licente radio care a starnit interesul DNA si al ANAF, care-l cerceteaza acum pentru evaziune fiscala. Agentia Nationala de Administrare Fiscala s-a constituit parte civila, cu 6 milioane de lei, in dosarul in care firme ale lui Aristotel Adrian Cancescu, presedintele Consiliului Judetean Brasov, sunt acuzate de evaziune fiscala. Dosarul vizeaza o afacere cu licente radio, derulata sub ochii presedintelui Cancescu, prin care s-a "fentat" plata la bugetul de stat a 6 milioane de lei, potrivit lui Iulian Chinzerschi, expert al Directiei Nationale Anticoruptie (DNA), scrie EVZ.
Minunea Recensamantului: "Ma, cum dracu avem noi 74 de maghiari la Crangu, in Teleorman?!" Albul laptos al Campiei Teleormanului se smantaneste la orizont intr-o adiere de ceata. Fix pe la jumatatea drumului dintre Alexandria si Turnu Magurele, satul Crangu isi urmeaza, la fel de sute de ani, existenta molcoma a asezarilor de campie: casele sunt case; drumurile, drumuri; carciumile, carciumi. Doar o intamplare haioasa si oarecum stupida, aparuta din nimic, a amenintat pentru un timp sa-i zguduie linistea seculara. Si anume, faptul ca recensamantul abia incheiat a "descoperit" printre fiii satului 74 de etnici maghiari. "Unde, bre, aci la noi?!", raspunde intreband, "anesteziat" de stire, un crangan vechi, care-si stie consatenii, din generatie in generatie, ca pe propriul arbore genealogic. "Unguri?! Fugi ma, nene, cu ursu'. Mata visezi! Pai, nu i-as cunoaste eu?! N-as fi aflat eu de ei, 70 de ani, de cand m-am nascut, aci?! Nu le-as fi cunoscut eu, vorba? Glumesti, nu?!", zice si ma priveste dintr-o parte, cu distributiva - in coada ochiului, cum s-ar spune -, incurcat intre a zambi si a se mira "iar, din nou", de gogomanie. "Nooo! Nici vorba!", il sustine si femeia lui, cu aerul ca i-a ferit Dumnezeu de cataclism. "Aici suntem astia ai nostri, mamica, de cand ne stim". "Poate mai la deal, ori la Dracea" imi zice alta femeie, mai tanara, anunta Gandul.
Demeter Andras, presedintele director general al SRR: In Radio nu va mai exista munca putina pe bani multi. Seful radioului public ii trimite la plimbare pe cei care cauta "un loc caldut cu sarcini cat mai putine si cu un salariu cat mai mare". Presedintele director general Societatii Romane de Radiodifuziune (SRR) vorbeste despre procesul de reorganizare prin care trece Radio Romania. Andras spune ca vrea sa scape de contractele de munca pe perioada nedeterminata, una dintre sursele problemelor cu care se confrunta institutia, dar da asigurari ca nu va concedia niciun angajat. Integral in Adevarul.
Reportajul, o pasare rara. Reportajul este investigatie si povestire, in el vedem incizia de bisturiu in corpul realitatii si capacitatea de mirare si de uimire a ziaristului. Reportajul este o pasare tot mai rara in presa din Romania. Asta pe de o parte. Pe de alta parte, textele pe care unele ziare si reviste le publica sub denumirea de reportaj nu sint de fapt decit relatari anoste, mecanice despre evenimente, dezastre naturale ori intimplari dramatice din viata unor oameni. Cauzele pentru care reportajul este tot mai putin cultivat de presa romaneasca sint multiple. Poate ca cea mai nociva dintre ele este impingerea senzationalului de catre regizorii politicii editoriale pina la limita suportabilitatii, limita care pentru consumatorul de senzational se pare ca e departe de a fi fost atinsa. La noi senzationalul se confectioneaza la tot pasul: in politica, in lumea afacerilor, in licee, scoli si gradinite, in spitale, in sate si catune inzapezite sau lovite de inundatii, in lumea vedetelor de mucava si, desigur, in lumea presei. Senzationalul se vinde, si pentru ca e atit de cautat de consumator a devenit tot mai facil de produs, scrie Deutsche Welle.
Teste medicale pe om. Cat castiga un "cobai" roman. Industria farmaceutica, una dintre cele mai profitabile din intreaga lume, nu ar merge un singur pas inainte fara aportul cercetarii medicale, componenta extrem de importanta pentru noi toti. Pentru crearea unui nou medicament, care sa vindece boli cumplite, sau vaccinuri care imunizeaza organismul impotriva virusilor tot mai agresivi sunt necesare mii de ore de cercetare, sclipiri de geniu, bani multi, tehnica superioara, dar si voluntari. In faza finala, medicamentul este testat pe oameni. Si aici este, din nou, vorba de o industrie. Si aceasta extrem de profitabila. In Romania, aceasta activitate aduce un profit bunicel ambelor tabere (companiile producatoare si "cobai"), iar controversele sunt aprige. Testele medicale pe om sunt privite aici, de multi dintre romani, ca forme de exploatare umana, indecenta si rau-voitoare, fanii acestei teorii sustinand ca experimentele dauneaza grav sanatatii si mai ales ca acestea sunt facute pe copii sau pacienti care au un discernamant redus. In plus, adversarii testelor medicale pe om sunt si impotriva medicilor investigatori, acei doctori care fac asa-numita cercetare medicala si se implica in tot procesul, anunta Vertical News.
Traian Basescu: jucator neutru sau aducator de vesti bune. Interviul acordat de presedintele Traian Basescu pentru EVZ a fost intors pe toate partile de analistii politici Ion Cristoiu si Cozmin Gusa. In timp ce Ion Cristoiu este de parere ca principalul mesaj a fost cel legat de reintregirea salariilor bugetarilor si ca presedintele s-a distribuit in rolul aducatorului de vesti bune, Cozmin Gusa a gasit interesante declaratiile sefului statului despre relatiile cu Rusia. Gusa mai crede ca Traian Basescu isi pregateste pentru finalul mandatului prezidential rolul de presedinte echilibrat, neutru, aflat deasupra partidelor, informeaza EVZ.
De ce a parasit Laszlo Tokes UDMR si s-a refugiat in Partidul Popular Maghiar din Transilvania. Europarlamentarul Laszlo Tokes a demisionat, luni, din UDMR. Explicatia demisiei a fost, conform unui comunicat, "pozitia premisiva a Uniunii cu privire la investitia de la Rosia Montana, participarea UDMR la guvernare de dragul puterii, dar si incercarile unor deputati UDMR de a bloca initiativele Agentiei Nationale de Integritate (ANI). Problemele dintre Laszlo Tokes si UDMR erau, insa, mult mai vechi si vizau diferente fundamentale de abordare a nevoilor minoritatii maghiare. In 27 februarie, la Miercurea Ciuc a avut loc primul congres al Partidului Popular Maghiar din Transilvania, partid radical, care este o reala competitie pentru UDMR. In cadrul acestui congres a fost ales presedinte al formatiunii Toro T. Tibor. Mai important decat ambitia Partidului Popular Maghiar de a deveni o competitie reala pentru UDMR este sprijinul de care se bucura formatiunea din partea europarlamentarului Laszlo Tokes, nimeni altul decat cel de la care a pornit Revolutia, scanteia care a aprins intreaga tara. Acesta a participat la Congresul de la Miercurea Ciuc in calitate de invitat, insa membrii PPMT il recunosc ca mentor. Tokes si-a facut simtita prezenta printr-un discurs patimas de sustinere a guvernului de la Budapesta si indreptat impotriva UDMR, scrie Adevarul.
Criza medicamentelor: 180 de milioane de euro aruncate anual pe fereastra! O companie de audit din Marea Britanie a scos la iveala risipa incredibila care are loc in sistemul de compensare a medicamentelor din Romania. Cu suma care se pierde anual s-ar putea construi sase spitale ultramoderne. Unul dintre motivele pentru care bugetul sanatatii a ajuns aproape de colaps il reprezinta cheltuielile ineficiente pe care statul le face cu medicamentele compensate si gratuite. Au spus-o de nenumarate ori reprezentanti ai Guvernului, presedintele Traian Basescu si au recunoscut-o chiar oficiali din sistemul de sanatate. Acum a venit si randul unei institutii britanice specializate sa constate risipa incredibila care are loc in acest domeniu. La insistentele Bancii Mondiale, Ministerul Sanatatii a comandat un raport de audit la NICE (National Institute for Health and Clinical Excellence), iar dupa trei vizite in Romania expertii au venit cu concluziile. Surse din sistemul sanitar spun ca un astfel de studiu ar fi costat peste un milion de euro, bani care ulterior vor trebui inapoiati Bancii Mondiale, care a finantat aceasta cercetare, anunta Romania Libera.
