Bashar Al-Assad: Nu vom permite o interventie militara straina in Siria/ Guvernul sirian are responsabilitatea de a elimina teroristii. Presedintele sirian Bashar Al-Assad a declarat joi, in cadrul unui interviu televizat, ca guvernul sau are datoria de a ''elimina teroristii'' pentru a-si proteja poporul, informeaza Reuters. De asemenea, Assad a exclus orice solutie venita din exterior pentru rezolvarea crizei din Siria. ''Guvernul sirian are responsabilitatea de a-si proteja toti cetatenii. Aveti responsabilitatea de a elimina teroristii din orice colt al tarii'', a declarat liderilor sirian pentru televiziunea publica. Bashar Al-Assad a subliniat ca nu va permite nicio interventie militara straina pentru rezolvarea crizei in Siria, ''pentru ca nimeni nu stie sa rezolve problemele Siriei la fel de bine ca noi''. Presedintele sirian s-a aratat neincrezator in ceea ce priveste o posibila interventie militara declansata de criza cu care se confrunta tara sa. El a dat exemplul Libiei si a declarat ca ceea ce s-a intamplat acolo ''nu este o solutie de luat in calcul'', intrucat Libia se afla intr-o situatie mult mai rea decat in trecut. ''Putem vedea cu totii pretul platit acum de poporul libian'', a adaugat Assad. Liderul de la Damasc a criticat, de asemenea, Turcia, relatiile Siriei cu aceasta inrautatindu-se simtitor in urma incidentului de saptamana trecuta, cand un avion militar turc a fost doborat de fortele siriene. ''Ceea ce vedem acum arata pozitia unor oficiali turci, dar nu pe deplin'', a spus Assad. ''Politica oficialilor turci a provocat moarte si violente sangeroase in randul poporului sirian'', a continuat presedintele sirian. ''Aceasta este o gluma pe care o auzim adesea, pentru a demonstra ca s-a produs o ruptura in cadrul armatei si ca, prin urmare, nu mai exista o armata'', a declarat Assad, referindu-se la rapoartele care spun ca fortele iraniene si membrii gruparii Hezbollah sunt implicate direct in operatiunile armatei Siriene. Interventia presedintelui sirian vine pe fondul violentelor in crestere de pe teritoriul Siriei, fapt ce i-a determinat pe diplomatii straini sa planifice o reuniune la Geneva cu scopul de a pune capat violentelor sangeroase.
Studiu: Romii bulgari si romani se integreaza mai rapid si mai usor in Spania si Italia. In Romania si Bulgaria raman izolati. Cetatenii de etnie roma din Bulgaria si Romania raman izolati, pe cand cei care au emigrat in Spania se integreaza mult mai usor decat cei care au ales sa traiasca in Italia, arata un studiu publicat joi la Sofia si realizat de Institutul Open Society, relateaza AFP. ''Toleranta si politicile de integrare pe termen lung, cu precadere in Spania, au condus la integrarea cu succes a romilor'', a declarat Gueorgui Stoitchev, presedintele filialei bulgare a Institutului Open Society. Potrivit studiului, 53% dintre cetatenii de etnie roma din Bulgaria care au ales sa emigreze in Spania au un loc de munca, in timp ce in Bulgaria majoritatea membrilor comunitatii rome se afla in somaj. In Italia, 40% dintre romii bulgari exercita o activitatea profesionala. In Spania, acestia lucreaza in agricultura, in timp ce in Italia, ei lucreaza mai ales in serviciile publice si in constructii. Studiul a fost realizat in iunie 2011 pe un esantion de 1.100 de romi in fiecare din cele patru state - Romania, Bulgaria, Spania, Italia - , si alti 400 de imigranti romi bulgari si romani din Spania si Italia, in total 4.800 de persoane. Rata angajarii romilor in cele patru state este in medie de 37,4%, in timp ce rata de angajare in randul cetatenilor la nivelul Uniunii Europene este de 57,4%. In domeniul educatiei, numai o medie de 6% dintre romi au acces la cursuri secundare sau superioare, fata de 67,2% la nivelul UE. Dupa cum arata studiul, romii din Romania si Bulgaria traiesc in conditii mizere: numai 20% au acces la toalete decente, fata de 52% in Italia si 95% in Spania. In acelasi timp, Open Society remarca o schimbare pozitiva in atitudinea cetatenilor bulgari fata de romi in ultimii patru ani, Stoicev facand referire la alte doua studii realizate exclusiv in Bulgaria. Astfel, 44% dintre bulgari declara ca sunt dispusi sa lucreze cu romii, fata de numai 29% in urma cu patru ani, in special in randul tinerilor, 60% dintre tinerii sub 30 de ani. In plus, 48% dintre bulgari nu se opun unei coabitari in acelasi cartier, fata de 32% in urma cu patru ani. In schimb, numai 12% dintre bulgari s-ar casatori cu o persoana de etnie roma, rezultatul fiind similar studiilor anterioare.
Iranul ameninta Coreea de Sud cu represalii daca Seulul va opri aprovizionarea cu petrol iranian. Iranul a amenintat joi Coreea de Sud ca nu va mai importa produse sud-coreene daca Seulul va inceta sa se aprovizioneze cu petrol iranian, informeaza AFP. Amenintarea Iranului are loc in contextul in care Uniunea Europeana a impus un embargo asupra petrolului iranian incepand cu 1 iulie. ''Daca Coreea de Sud va opri importurile de petrol din Republica Islamica, Iranul ar putea decide, in schimb, sa reevalueze relatiile cu aceasta tara'', a declarat ministrul petrolului, Rostam Ghassemi, pentru agentia de stiri IRNA. Coreea de Sud a anuntat marti ca va ''suspenda'' orice import de petrol iranian incepand cu 1 iulie, dupa ce Uniunea Europeana a impus sanctiuni statelor care vor importa petrol iranian. Astfel, companiile de transport maritim vor intampina dificultati in asigurarea navelor care transporta titei iranian. Coreea de Sud, al treilea importator de petrol iranian, cu aproximativ 220.000 de barili pe zi in 2011, a anuntat in luna iunie ca va reduce importurile cu aproape 15%. Politica Uniunii Europene, de embargo asupra petrolului iranian, urmareste sa puna presiuni asupra Iranului pentru a forta Teheranul sa inceteze programul nuclear controversat, condamnat de sase rezolutii adoptate de ONU.
Uzbekistanul vrea sa se retraga din ODKB, NATO-ul rusesc. Uzbekistanul si-a anuntat intentia de a se retrage din Organizatia Tratatului de Securitate Colectiva (ODKB), 'NATO-ul rusesc', a declarat joi un purtator de cuvant al organizatiei, Vladimir Zainetdinov, citat de agentia Ria Novosti, preluata de AFP. Acesta nu a oferit niciun motiv pentru aceasta decizie. Uzbekistanul, fosta republica sovietica din Asia centrala, nu a semnat niciodata acordul din 2009 privind forta de reactie rapida a ODKB. Taskentul a sustinut ca aceasta forta nu face decat sa alimenteze tensiunile din regiune. Forta de reactie rapida este menita sa intervina in probleme de terorism, de trafic de droguri si conflicte locale, sustin creatorii sai. Dar analistii afirma ca vorba de intentia de a crea o alternativa la fortele NATO si de a intari influenta ruseasca in regiune. Dupa diferendul legat de aceasta forta de reactie rapida, liderii uzbeci s-au distantat de organizatie si nu au participat la ultimele reuniuni ale acesteia. Ceilalti membri ai ODKB sunt Rusia, Belarus, Armenia, Kazahstan, Kirghizstan si Tadjikistan.
Curtea Suprema: Obamacare, reforma sanatatii promovata de Barack Obama, este conforma cu Constitutia. Curtea Suprema a Statelor Unite a validat joi legea privind asigurarile medicale, proiect central al mandatului presedintelui Barack Obama, aducand totusi cateva limitari la extinderea acesteia catre cele mai sarace paturi ale populatiei, relateaza AFP. Candidatul republican la Casa Alba, Mitt Romney, a reafirmat luni ca va aboli reforma promovata de Barack Obama in prima zi a mandatului sau, daca va fi ales presedinte al Statelor Unite. "Ceea ce Curtea Suprema nu a facut astazi, o voi face in prima mea zi de presedinte al Statelor Unite", a promis Romney, imediat dupa acest anunt. Piesa de rezistenta a reformei, obligatia oricarui american de a avea o asigurare de sanatate, a fost aprobata in principiu, oferind o victorie presedintelui democrat, la patru luni de alegerile prezidentiale din noiembrie. Cea mai inalta instanta a tarii, sesizata de peste jumatate din statele americane, a declarat conforma cu legea fundamentala aceasta reforma care ofera acoperire medicala pentru 32 de milioane de americani saraci. La capatul unei dezbateri care a pasionat intreaga tara si a mai multor decizii contradictorii ale justitiei, Curtea a decis sa mentina cea mai controversata dispozitie a legii, care obliga toti americanii sa detina o asigurare de sanatate inainte de 2014, riscand in caz contrar sanctiuni financiare. Presedintele conservator al Curtii, John Roberts, s-a alaturat altor patru judecatori progresisti pentru a aproba aceasta dispozitie. De tendinta conservatoare, Inalta Curte formata din noua judecatori a dat astfel dreptate guvernului democrat al lui Barack Obama, care solicita ca legea sa fie declarata conforma cu Constitutia. Adversarii sai, condusi de 26 de state republicane, cereau ca obligatia individuala de a avea o asigurare de sanatate sa fie declarata neconstitutionala si, pe cale de consecinta, legea in ansamblul sau. Ei sustineau ca legea constituie o violare a libertatilor individuale si o extindere considerabila a autoritatii guvernului federal asupra prerogativelor statelor. Curtea a limitat insa o alta dispozitie a legii, extinderea asigurarii medicale pentru cei mai saraci 16 milioane de americani. "Statele sunt mai dependente de fondurile federale pentru acest program decat de oricare altul", a declarat Curtea Suprema. "Nimic nu impiedica Congresul sa furnizeze fonduri pentru extinderea acoperirii medicale si sa ceara ca statele care accepta aceste fonduri sa accepte si anumite conditii pentru utilizarea lor. Ceea ce Congresul nu este autorizat sa faca este sa penalizeze statele care aleg sa nu participe la acest nou program confiscand fondurile existente" pentru sustinerea celor mai sarace persoane, a adaugat presedintele Curtii, care a citit decizia.
