Deutsche Welle: Curtea Constitutionala - "manastirea" de la Karlsruhe. Curtea Constitutionala de la Karlsruhe urmeaza sa pronunte una dintre cele mai importante sentinte din istoria sa. Judecatorii Curtii au ultimul cuvant in chestiunea constitutionalitatii ESM si a Pactului Fiscal. "Daca mai aud o data cuvantul Karlsruhe, parasesc incaperea", ameninta, acum cateva saptamani, sefa FMI, Christine Legarde. Cu toate acestea, din calea deciziilor pronuntate la Curtea Suprema nu poate fugi nimeni, cu atat mai mult cu cat sentinta judecatorilor din cel mai mare stat membru al UE va indica directia demersurilor pentru salvarea euro. Influenta judecatorilor de la Karlsruhe asupra guvernarii este veche ca tribunalul insusi. De notorietate sunt vorbele fostului sef al cancelariei federale, Horst Emke, care spunea in 1973 ca "ticalosii de la Karlsruhe" n-ar trebui lasati sa distruga politica din est. Atunci, ca si acum, relevanta era greutatea la nivel european a deciziilor Curtii, nu vehementa afirmatiei sale, scrie Deutsche Welle.

ActualitateFoto: Colaj foto

Cercetator roman: defrisarile masive de paduri au fost mana cereasca pentru Delta Dunarii. Liviu Giosan, cercetator la "Woods Hole Oceanographic Institute" in Statele Unite, lanseaza o ipoteza soc: actiunea, adesea salbatica, a omului asupra mediului inconjurator a sporit dimensiunile si biodiversitatea unuia dintre cele mai frumoase locuri din Europa, aflat pe teritoriul Romaniei. Actiunea omului asupra Deltei Dunarii nu a fost intotdeauna negativa. Defrisari masive pentru a face loc agriculturii si pastoritului au afectat intreg Bazinul Dunarii inca de pe timpul Imperiului Roman, dar in ultimul mileniu care a precedat industrializarea, oamenii au taiat paduri in special in Romania, Bulgaria, Serbia si Ungaria. Efectele acestor despaduriri istorice au fost prezentate intr-un studiu publicat in "Scientific Reports", un nou jurnal al trustului Nature, de o echipa condusa de Liviu Giosan si care mai cuprinde alti doi cercetatori romani, scrie Romania libera.

Aspazia Cojocaru, amenintata cu moartea, prin interfon. Primul judecator al Curtii Constitutionale a Romaniei (CCR) amenintat cu moartea in legatura cu votul pe care urma sa-l dea in cadrul unei dezbateri a Curtii, Aspazia Cojocaru, se afla inca sub protectia autoritatilor. Judecatoarea va fi pazita pana cand autoritatile judiciare vor inlatura pericolul. Desi s-a lasat cu greu convinsa, pana la urma magistrata a acceptat sa vorbeasca, in exclusivitate pentru "Evenimentul Zilei", despre teroarea pe care a simtit-o cand a auzit, cu propriile-i urechi, amenintarile cu moartea. Aspazia Cojocaru a primit patru scrisori de amenintare cu moartea: doua inainte de pronuntarea verdictului care a avut ca efect reintoarcerea presedintelui suspendat la Palatul Cotroceni. Alte doua i-au fost trimise dupa: "O sa vezi tu ce o sa patesti!".

Moartea domnului Georoceanu. Povestea lui Ecaterin Teodor Georoceanu (60 de ani), barbatul care a facut infarct protestand in usa Primariei Sectorului 5, condusa de Marian Vanghelie, ilustreaza situatia romanului invins de sistem. Situatia lui Teodor Georoceanu, des intalnita in Romania, nu a impresionat pe nimeni, nici macar pe oficialii primariei, care nu l-au primit niciodata in biroul lor. "Ma feresc de lucrurile astea, dau bani, insa cand aud de probleme, fug! Poate sa se si spanzure cineva. Iti spun sincer, chiar daca eram in primarie, nici nu il primeam pe acest barbat. Eu primesc zilnic peste 1.600 de mesaje, credeti ca raspund la toate?", a declarat pentru "Adevarul" primarul Marian Vanghelie. "Daca acest domn care a murit ieri lucra la negru, e fix problema lui, nu trebuia sa faca plangere la primarie. Va asigur ca nu a lucrat niciodata cu vreuna dintre institutiile subordonate primariei", a mai spus Vanghelie.

Rromii care au speriat Parisul. Cat ii costa pe francezi "mizeria Europei". Cu doar o zi inaintea vizitei pe care o va face in Romania, pentru a discuta problema romilor, ministrul de Interne francez Manuel Valls a facut o declaratie care aprinde din nou spiritele privind imigratia si discriminarea: "Franta nu poate primi toata mizeria din lume si din Europa". Pana la sfarsitul acestei luni, Valls a anuntat ca in jur de 7.000 de romani si de bulgari vor fi repatriati. Romii proveniti din Romania si din Bulgaria constituie categoria de imigranti ilegali cu care Franta a avut cele mai multe probleme in raport cu Uniunea Europeana si pentru care statul francez cheltuieste cei mai multi bani, pentru a-i trimite inapoi acasa. Suma pe care Franta o cheltuieste pentru fiecare rom trimis inapoi in Romania se ridica la cateva zeci de mii de euro. Franta ii plateste fiecaruia un bilet de avion pana acasa, precum si o alocatie de 300 de euro, iar pentru copii cate 100 de euro, scrie Gandul.

Curs de manipulare a unui concurs de director general la stat. Fiul spiritual al lui Voiculescu duce agricultura pe culmi cu ajutorul unei farmaciste PC. Ministerul Agriculturii a introdus niste criterii bizare in concursul pentru functia de director general al Laboratorului Central pentru Controlul Calitatii Semintelor. Favorizata e o farmacista PC, amica cu parlamentarul Ciuhodaru Scandalul a izbucnit dupa ce MADR a scos la concurs postul de director general al Laboratorului Central pentru Controlul Calitatii Semintelor si a Materialului Saditor, punand o conditie eliminatorie bizara. Astfel, nu pot condadida decat absolventii de studii universitare cu licenta in agronomie, horticultura sau farmacie. Specialistii Laboratorului Central pentru Controlul Calitatii Semintelor cred ca cea din urma specializare a fost introdusa special pentru a deschide un culoar dedicat spre fotoliul de director general al Institutului pentru Cristina Laura Gafton. Acesta este vicepresedinta a "PC Iasi" si o apropiata a lui Tudor Ciuhodaru si candidata in iunie 2012 din partea PC pentru functia de consilier local in municipiului Iasi. Totodata aceasta a fost numita si membra in consiliul de administratie al Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii "Sfanta Maria" din Iasi, scrie Romania libera.

Romania, tot mai impopulara in Europa. Opozitia europeana fata de admiterea Romaniei in Spatiul Schengen a crescut. Belgia si Germania s-au alaturat Olandei, iar discutia pe aceasta tema s-a amanat cu o luna. Romania mai are de asteptat pana sa fie admisa in clubul statelor europene cu drepturi depline Libera circulatie in spatiul european, fara necesitatea prezentarii actelor si fara control la frontiera, ramane un vis indepartat pentru romani. Opozitia fata de admiterea Romaniei si Bulgariei in spatiul Schengen creste. Olandei i s-au alaturat Germania si Belgia, iar reuniunea Consiliului Justitie si Afaceri Interne din 19-20 septembrie a fost anulata pentru ca nu se contura un consens cu privire la cele doua state, scrie EVZ.ro