Reporter EVZ, traficant de arta. Se poate! Domnisoara Pogany, 220 de lei la fier vechi! Pana acum, de cate ori vedeam ca au disparut un capac de canal, o bucata din gardul vecinului, cablurile din cupru de la CFR sau contactorii liftului, stiam ca au ajuns, pe cativa lei, la fier vechi. De curand insa, si operele de arta furate, care sunt in totalitate sau au in componenta urme de metal, iau acelasi drum. Acela al centrelor de achizitionare a fierului vechi. Evenimentul Zilei a realizat, in exclusivitate, un experiment cu camera ascunsa pentru a demonstra ca, la ceea ce generic numim "Fier vechi" se poate vinde orice si oricand, fara a fi intrebati de unde avem "marfa" supusa vanzarii. Reporterii Evenimentului Zilei au imprumutat de la un renumit artist plastic o efigie turnata in bronz masiv intruchipandu-l pe Nichita Stanescu. Lucrarea, pentru care am primit doar 50 de lei, a stat ani de zile intr-o biblioteca ce purta numele celebrului poet roman, este in greutate de 5,030 kilograme si valoreaza, pe piata operelor de arta, circa 1.000 de lei noi.

Subiectele zileiFoto: Colaj foto

Fotografia care a induiosat o lume intreaga: povestea jandarmului-scutier care a primit "inima" Pietei Universitatii. Daca ar fi sa adunam toate zilele in care s-a iesit in strada in timpul protestelor de anul trecut, depasim o suta. Insa Piata Universitatii a avut, in tot acest timp, protagonistii ei, personaje-cheie in cursul evenimentelor: jandarmul care a primit o inima de la un copil, "site-ul de cultura", Cezar Avramuta, care a stat in piata tot timpul si a purtat drapelul, sau Alexandru Gheorghe, militarul rebel de la Campia Turzii. Manifestatiile din Piata Universitatii au facut istorie. Au schimbat guverne si au intors cursul unor hotarari. Cel mai important lucru: au mobilizat constiinte. Dincolo de controversele iscate, de preferintele politice, de violentele din piata, in acele zile geroase de iarna, glasul multimii a iesit invingator. Au fost insa si momente de violente repetate iscate intre jandarmi si protestatari. Si, nu de putine ori, ele au atins cote alarmante. A fost o poveste care avea sa tina, nu doar trei zile - asa cum se intampla in basme- ci cateva luni bune. Orice poveste naste insa o alta poveste... In mijlocul zarvei dintr-a saptea zi de proteste din Piata Universitatii, gestul unui copil a reusit sa induioseze inimi si sa risipeasca pentru cateva momente tensiunea acumulata. 19 ianuarie. Tinut de mana de tatal sau, un copil i-a oferit o inima fosforescenta unui scutier din cordonul de protectie format la "Kilometrul zero" al protestelor din Capitala, scrie Adevarul.

Pensionarii militari fac jaf la bugetul de medicamente. "Cineva a plecat cu pastile de 18 milioane". Militarii si politistii in rezerva epuizeaza fondurile pentru retete gratuite in cateva ore. O singura persoana pleaca incarcata cu doctorii de cateva milioane. Pentru ca "au servit patria", pensionarii militari beneficiaza de gratuitate la medicamente. Farmacistii spun ca sunt si multe persoane sanatoase care profita de aceste privilegii. Spre deosebire de alti bugetari, pensionarii din Ministerul Apararii si cel de Interne au dreptul la retete gratuite, ce pot fi ridicate doar din anumite farmacii. Bataia pe medicamente e insa atat de mare ca fondurile se termina in cateva ore, iar farmacistii se crucesc cand vad ce "mana larga" sunt doctorii. In tot acest timp, datoriile statului la medicamente ajung la 1 miliard de euro, iar bolnavii cu suferinte grave se plang ca nu-si gasesc tratamentul. Pensionarii din MApN au fost primii care au beneficiat de retete gratuite. Ulterior, aceste privilegii, care se regasesc in statutul cadrelor, au fost extinse si la cei de la Interne. "Casa OPSNAJ acopera 50% sau 90% din costul medicamentelor compensate (asemeni CNAS), iar restul de pana la 100% e asigurat din fondurile de resort, in limita plafonului", spune Ioana Dumitrescu, directorul Casei OPSNAJ. Retetele cu regim special se pot elibera doar din farmaciile ce tin de policlincile si spitalele militare sau ale MAI, precum si din cele care au contract cu ministerele, informeaza EVZ.

Lista eternilor chiriasi ai RA-APPS. "E o casa, unii ii zic abuziv vila, desi conceptul de vila nu e definit". Nu mai au functii publice, dar inca ocupa locuintele de protocol ale RA-APPS. Mircea Geoana, Adrian Severin, Serban Nicolae, Joita Tanase, Mioara Roman sau Gelu Voican Voiculescu ocupa de ani de zile vile sau apartamente ale statului care in principiu sunt destinate celor cu demnitati publice si care nu au o locuinta in Bucuresti sau chiar vanzarii. Fiecare are insa o explicatie: ba ca au contracte de inchiriere si locuintele nu sunt de protocol, ba ca au castigat in instanta dreptul de a fi chiriasi sau pur si simplu nu au unde sa se mute. Unii au restante de milioane de lei. Este cazul lui Gelu Voican Voiculescu si al Mioarei Roman, care se judeca in intanta pentru stergerea datoriilor. Atii sunt datori la utitilitati. Este si cazul lui Mircea Geoana. Un nume nou intrat pe lista este cel al actualului ministru al Educatiei, Remus Pricopie, care a ramas in casa RAAPPS oferita de guvernul Tariceanu inca patru ani dupa ce nu a mai fost secretar de stat, pana acum, cand si-a redobandit dreptul la locuinta de serviciu, anunta Gandul.

Joburi pentru medicii rasariteni. Multe spitale din Germania duc lipsa de medici si personal medical. De aceea forta de munca din strainatate este bine venita. Nu insa orice medic strain poate incepe de indata sa muncesca in Germania. In localitatea Marl, de pilda, se organizeaza cursuri de limba germana si anume, special pentru medici. Cursantii provin din Romania, Albania sau Rusia - fiind medici care si-au propus sa lucreze in Germania. Aici invata nu doar limba, ci si termeni de specialitate, exercitiile axandu-se pe situatiile reale cu care se vor confrunta in munca de zi cu zi din spital. "Medicii si asistentele medicale din Europa de Est si de Sud-Est sunt bine pregatiti, dar principalul factor privind angajarea lor aici, in Germania, il reprezinta limba", explica Silvio von Entress, directorul Medunited Academy GmbH, una din numeroasele firme care s-a specializat in medierea de medici si personal medical spitalelor din Germania. Tarile din care provin solicitantii de joburi sunt inainte de toate cele din sud-estul continentului, precum Romania, Grecia, Croatia, Serbia, Albania sau Kosovo, dar si din est, cum sunt Polonia sau Rusia. De la declansarea crizei euro si medicii spanioli isi cauta de lucru pe piata germana. Gratie legii intrate in vigoare la 1 aprilie 2012, privind recunoasterea calificarii profesionale obtinute in strainatate, acordarea dreptului de a profesa medicina in Germnaia nu mai depinde de cetatenia persoanei respective, informeaza Deutsche Welle.

Caii troieni de la Loteria Romana. Printre cei 35 de pretendenti la postul de manager se afl a doi candidati care au avut legaturi de afaceri sau chiar au lucrat pentru INTRALOT, firma cu interese majore la Loterie. Grupul grecesc de firme INTRALOT, care a incheiat o serie de contracte de sute de milioane de euro cu Loteria Nationala - si al caror termen de valabilitate urmeaza sa expire in urmatoarele luni - are printre cei 35 de concurenti pentru postul de manager al companiei doua persoane cu care a colaborat indeaproape. Interesele grupului INTRALOT ca viitorul presedinte al Loteriei sa fie un om apropiat holdingului sunt imense, deoarece noul manager urmeaza sa incheie urmatoarele contracte de achizitie pentru intreaga aparatura electronica a Loteriei, contract pe care INTRALOT il vizeaza. Konstantine Kalemis este singurul grec din cei 35 de candidati. El este cunoscut in lumea afacerilor cu produse loteristice cu numele de Kon, prescurtarea de la Konstantine. Kalemis a condus Neurosoft SA - o firma mare de profil, care se ocupa cu servicii si tehnologii pentru industria loteriei si jocurilor de noroc - detinuta, in parte, de catre compania OPAP SA. Potri vit informatiilor publice de pe site-ul concernului INTRALOT, firma OPAP SA a avut afaceri directe cu grupul de firme grecesti INTRALOT, conform EVZ.

Interviu cu cascadorul Adrian Stefanescu: Fara Sergiu Nicolaescu as fi ramas un baiat de cartier. Adrian Stefanescu este unul dintre cei mai cunoscuti cascadori romani si a fost unul dintre preferatii lui Sergiu Nicolaescu. Cascadorul spune despre regretatul regizor ca i-a schimbat viata. Ce inseamna filmele, actorii, cascadoria si cai aflam de la Adrian Stefanescu, cascadorul care l-a dublat pe Sinan Pasa in "Mihai Viteazul". Ce a insemnat Sergiu Nicolaescu pentru dumneavostra ? El mi-a schimbat viata. Sergiu a avut incredere in mine. Nu mai eram baiatul ala care se ducea la Biofarm cu pachetelul de mancare. Ce orizont am avut eu, un om din clasa muncitoare ? Pe mine m-a trecut Dumnezeu dintr-o data in lumea asta. La inceput eram cam ratacit. Ma tineam de Stavru si de Sobi cum se tine puiul dupa caprioara.(...) In toate filmele am fost distribuit la el. Tot timpul am fost distribuit in roluri de baza. (...) Era Sergiu Nicolaescu exigent ? Doamne Dumnezeule, exigent! Era meserias. Nu reusea un general de armata sa aranjeze 5000-6000 de oameni cum ii aranja Sergiu. Se ridica cu macaraua si cu microfonul. (...) Sergiu ca actor era foarte disciplinat. La ora-punct era la costume, la machiaj, dupa ce termina se aseza pe scaun si isi citea scenariul. Cum se purta Sergiu Nicolaescu cu actorii ? Superb. Actorii erau cei mai fericiti oameni sa apuce rand sa lucreze cu Nicolaescu. Continuarea in Romania Libera.

DW: Componenta irationala a votului. Simpla observatie empirica ne arata ca votul democratic nu este o alegere pefect rationala, nu este un calcul exact legat de costuri si beneficii. Dupa alegerile din 9 decembrie, ca si dupa alte randuri de alegeri, s-a tot vorbit, cu intensitati diferite, despre mecanismele intime ale votului, intr-o incercare de a explica de ce romanii voteaza "gresit". Lasand la o parte faptul ca, in Romania, toata lumea pretinde ca a vota cu adversarii este o greseala inadmisibila, daca nu cumva un gest huliganic, preocuparea pentru componenta irationala a votului este legitima. S-a tot spus in ultima vreme ca romanii sunt victimele hipnotizate ale unui post de televiziune sau, intr-o tentativa de explicare mai ambitioasa, ca ar exemplifica o forma de conduita antisociala, asemenea acelora care, cu obscure motive concurentiale, distrug telefoanele publice. Desi, evident, diferite ca valoare argumentativa, aceste "teorii" au ca punct comun faptul ca ierarhizeaza votul in functie de preferintele usor de ghicit ale autorilor. "Huliganii" electorali, ca si iepurii hipnotizati de sarpele mediatic, sunt aceia care voteaza "gresit", scrie Deutsche Welle.