Irinel Popescu: "Sanatatea, in Romania, e undeva la cota de jos". Profesorul universitar doctor Irinel Popescu are un CV impresionant. Daca ar fi sa alegi doar doua lucruri din biografia sa cu care sa-l identifici, acestea ar fi, fara indoiala: 1.medicul de care se leaga, in Romania, notiunea de "transplant de ficat" si 2. profesorul doctor care a primit din partea statului francez "Ordinul de merit in grad de ofiter" pentru performantele inregistrate de-a lungul carierei profesionale. Irinel Popescu este si om politic, cat ii permite timpul, asa ca intr-o vreme a condus Casa de Asigurari de Sanatate. Stie foarte multe despre sistemul sanitar, de aici, din Europa si din America. EVZ: Am inteles ca tocmai azi-noapte (n.r.luni, 18/19 feb.) ati operat inca un transplant de ficat. Cate operatii din acestea ati facut pana acum? Le-ati numarat? Irinel Popescu: Da, sigur ca le-am numarat. Anul acesta am depasit cifra de 400. Suntem undeva la 403-404 de operatii de transplant de ficat. Anul trecut s-au facut 75. Integral in EVZ.

SUBIECTELE ZILEIFoto: Colaj foto

Muzica romaneasca: de la slagar, dozator si revolta, la hituri internationale. La fiecare cotitura a istoriei, muzica romanilor s-a schimbat. De la romantele din comunismul tarziu la soundul actual, cu versuri - sumare - in engleza, care a cotropit topurile secolului XXI, muzica a reflectat, mai puternic decat literatura, tranzitia si toate schimbarile postrevolutionare. Este 14 iulie 2010: se sinucide Madalina Manole. Moartea "fetei cu parul de foc" marcheaza un dublu sfarsit tragic: se incheie, acum, un destin personal dramatic, dar ia sfarsit si un destin colectiv. In mod simbolic, fara exagerare, la acea data se poate scrie si certificatul de deces al muzicii usoare romanesti, dupa ani grei de agonie. Gestul extrem al unei artiste ce odata a cunoscut succesul in inselatoarea industrie a muzicii, dar care in anii 2000 trecuse intr-un con de umbra, nu face decat sa arate ca muzica a mers la fel ca societatea romaneasca. De la "Magistrala albastra", la folkul "Cenaclului Flacara" si la odele de la "Cantarea Romaniei" in comunism, s-a trecut rapid, dupa 1989, la dozatorul TEC, la razvratire si zvarcoliri si s-a ajuns, azi, la un produs de export consistent, desi dezbracat de limba romana, scrie Adevarul.

Regionalizarea: simplifica sau birocratizeaza Romania? "Nimeni nu stie in acest moment cate regiuni vor fi si nici care vor fi sediile. Sfatuiesc pe toata lumea sa nu joace la aceasta loterie opt din 42 pentru ca s-ar putea sa traga o carte necastigatoare", a anuntat Liviu Dragnea. Desi abia creionata, noua structura regionala pare sa birocratizeze si mai mult Romania, creand o serie de suprastructuri. Ministrul a dat asigurari ca acest lucru nu se va intampla, mai mult, numarul functionarilor ar putea chiar sa scada. Dragnea a explicat ca, dupa regionalizare, va exista un prefect regional, ca reprezentant al Guvernului, in acest moment fiind doua variante: fie cate un prefect pe fiecare regiune, fie un singur prefect regional ajutat de subprefecti in judete. "Opinia noastra este ca regiunea sa aiba un consiliu regional format din consilieri regionali, structura aleasa si regiunea va fi condusa de un presedinte, informeaza Romania Libera.

DW: De ce e altfel politica romaneasca. Cele mai atente analize istorice au admis ca societatea romaneasca difera de restul Europei prin ceva specific, greu de definit, dar fara de care evolutia cu totul distincta a Romaniei ar fi de neinteles. Ar fi gresit sa credem ca ar exista in Romania o anumita oboseala fata de politica, asa cum se manifesta ea tot mai expresiv in tari din vestul Europei. Sentimentul popular de refuz al politicii perceputa ca forma rafinata a coruptiei, ca limba de lemn, ca ipocrizie institutionalizata, ca practica exclusiva a celor puternici, lipseste aici, chiar daca se intampla ca prezenta la urne sa fie cu regularitate foarte scazuta. Presa romaneasca vorbeste insistent despre "clasa politica", dar e vorba de un neologism fara corespondent precis, caci conturul "poporului" ca o realitate distincta si opusa unei minoritati dominante, nu a apucat sa se desprinda dintr-o imagine confuza in care toate stau amestecate, scrie Deutsche Welle.

Secretul din spatele vanzarii-surpriza a combinatelor Mechel. Anuntul rusilor privind vanzarea business-ului in Romania pare a ascunde o realitate dura. Compania ar incerca sa scape de imaginea proasta pe care si-ar crea-o din cauza concedierilor ce urmeaza. Cele cinci combinate metalurgice pe care rusii anuntasera in 2012 ca vor sa le vanda pentru 150 de milioane de dolari au fost cedate catre Nikarom Invest, firma locala cu actionari rusi, pentru numai 70 de dolari. Este vorba de combinatele Ductil Steel Buzau, Campia Turzii SA, Mechel Targoviste SA, Mechel East Europe Metallurgical Division SRL si Laminorul Braila. Acestea au impreuna circa 6.300 de angajati si active de 2 miliarde de lei. In schimb, cumparatorul este o firma cu active de 1,8 milioane de lei si cativa angajati, in 2011. Exista doua ipoteze care ar elucida tranzactia: Mechel a vandut catre o alta entitate a grupului sau a fost vorba de o tranzactie reala, anunta EVZ.

Eugen Nicolaescu, ministrul Sanatatii: "Coplata ii face pe pacienti mai responsabili". Intr-un interviu exclusiv pentru ziarul "Adevarul", ministrul Sanatatii, Eugen Nicolaescu, explica de ce introducerea pachetului de servicii medicale de baza va produce o revolutie in sistemul romanesc de profil. Eugen Nicolaescu vorbeste despre ce beneficii va aduce coplata spitalizarii, despre noua lege a malpraxisului si despre disputa cu managerii de spitale dupa ce a hotarat ca ministerul si nu spitalele sa organizeze licitatiile pentru diferite aparate si consumabile necesare sistemului medical. Cum se modifica lista medicamentelor compensate si cand se vor introduce asigurarile private de sanatate aflati din Adevarul.

Judecatorul Adrian Neacsu iese la atac: CSM s-a pozitionat de partea unor interese pur politice. Judecatorul Adrian Neacsu, reprezentant al tribunalelor in Consiliul Superior al Magistraturii, afirma ca, prin pozitiile si actiunile conducerii anterioare, forul magistratilor s-a pozitionat, din vara, de partea unor interese pur politice si a jucat alaturi de diferiti actori de pe scena politica, informeaza Mediafax. Judecatorul Adrian Neacsu subliniaza, intr-un interviu acordat agentiei Mediafax, ca prin alegerea ca presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii a procuroarei Oana Schmidt Haineala atat membri ai Consiliului, cat si cei aproape 5.000 de judecatori din tara stiu ca CSM "a alunecat definitiv pe o panta de actiune partizana" si, din pacate, ceilalti procurori din for sunt incapabili sa se opuna acestei tendinte. Mai mult, Neacsu declara ca un CSM care va sta tot timpul cu batul prin gardul unor politicieni si al unor partide, provocand si iritand, este un CSM periculos pentru chiar siguranta sistemului judiciar si unul departe de misiunea sa, scrie Romania Libera.