Victor Ponta, inaintea vizitei la Chisinau din 27 august: Romania vrea un calendar concret si accelerat de eliminare a vizelor pentru cetatenii moldoveni. Victor Ponta anunta ca, desi sunt mai multe de facut, procedura privind acordarea cetateniei romane pentru basarabeni s-a imbunatatit, iar birocratia a fost redusa. Premierul Victor Ponta si-a anuntat si el o a doua vizita oficiala la Chisinau, urmand sa participe la festivitatile dedicate Zilei Independentei Republicii Moldova. Prim-ministrul Romaniei spune ca, desi vorbele sunt frumoase, conteaza mai mult planurile concrete EVZ: Domnule premier, cum ati caracteriza intr-o formula succinta relatia cu Republica Moldova? Victor Ponta: Este evident ca relatia dintre Romania si Republica Moldova nu poate fi decat una extrem de apropiata. Dincolo de retorica si sentiment, totusi conteaza planul concret si acolo lucrurile trebuie schimbate radical. Dupa multi ani de vorbe frumoase, fara urmari concrete, de anul trecut am intrat intr-o perioada de pragmatism si implementare. Am avut o relatie foarte pragmatica si constructiva cu fostul premier Vlad Filat si sunt convins ca impreuna cu premierul Iurie Leanca vom trece impreuna la faza de concretizare a promisiunilor din trecut. Integral inEVZ.
Trofeul Omar Hayssam, competitia sezonului intre politicienii romani. De vineri, ziua in care Omar Hayssam a fost adus in tara, presedintele Traian Basescu si premierul Victor Ponta s-au duelat in declaratii, fiecare incercand sa-si aroge meritele repatrierii teroristului Teroristul Omar Hayssam va aparea maine in public pentru prima oara de la revenirea in tara. El este asteptat in fata instantei Tribunalului Bucuresti care va dezbate cererea procurorilor de arestare preventiva a acestuia in dosarul in care este judecat pentru o delapidare de 20 de milioane de euro. In acest dosar, Hayssam a fost trimis in judecata in octombrie 2012. Purtatorul de cuvant al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, Nadina Spinu, sustine ca la trimiterea cazului in judecata s-a cerut arestarea preventiva a lui Hayssam, dar pana acum nu s-a putut discuta aceasta solicitare din cauza ca inculpatul nu a fost prezent la proces, anuntaAdevarul.
Transport public gratuit in marile orase? Doua modele de succes. Gratuitatea serviciului public de transport este ancorata intr-o pleiada de idei si teorii politice, de la stanga extrema pana la verzii radicali. Potrivit unei viziuni socialiste, simplul fapt al platii taxelor locale indrituieste cetateanul la calatorii gratis cu autobuzul ori metroul; un ecologist radical ar interzice masinile si ar introduce transport public gratuit ca mijloc de combatere a particulelor fine din aer si a emisiilor de carbon, iar, potrivit unei viziuni de dreapta, transportul in comun gratuit ar fi echivalentul unei subventii publice oferite fortei de munca pentru a calatori cu usurinta si ar incuraja investitiile locale. De pe varfurile Alpilor francezi si pana pe tarmurile baltice de rasarit, multe municipalitati incearca sa inteleaga cum si-ar putea permite transportul public gratuit in urbele lor. Am ales, in sensul acesta, doua exemple opuse, Chamonix, celebra statiune alpina din Franta, si Tallinn, progresista capitala a Estoniei, informeazaRomania Libera.
Ce au in comun Aninoasa si Detroit, orasul american care a intrat in faliment. Primarul Dunca: "M-au sunat colegii sa le dau modelul". Falimentul orasului Detroit, devenit joi cea mai mare metropola americana care s-a declarat in faliment, a deschis o noua fila in istoria administratiei din SUA. Datoriile prost gestionate, incapacitatea administratiilor conduse de politicieni nu sunt insa numai probleme "americane". Si in Romania criza, combinata cu incompetenta autoritatilor locale, sau chiar coruptia in unele cazuri, au dus, desigur, la o scara mult mai mica, la nasterea unor situatii similare. Daca in America "falimentul" este cuvantul cheie, in Romania "se poarta" insolventa. Sute de primarii din Romania risca falimentul, dar inca nu si-au declarat public starea de insolventa, asa cum le permite actuala legislatie, considerata o "masura de protectie", scrieGandul.
DW: Istoria etnicilor germani din Rusia. Cu 250 de ani in urma, la 22 iulie 1763, Ecaterina a II-a a Rusiei a semnat un manifest, prin care invita straini, in special germani, sa se stabileasca pe teritoriul Imperiului Rus. Asa a inceput istoria zbuciumata a etnicilor germani din Rusia, asa-numitii "Russlanddeutsche". Pentru a-i atrage, imparateasa, intrata in istorie si sub numele de Ecaterina cea Mare, le-a promis colonistilor o serie de privilegii. Intre acestea eliberarea de serviciul miliar, autonomie, ajutor financiar, scutiri la impozite, 30 de hectare de pamant pentru fiecare familie, libertatea de a-si pastra limba si traditiile si libertatea religioasa. Invitatia era adresata inainte de toate germanilor, Ecaterina a II-a fiind ea insasi germana, nascuta la Stettin (Szczecin, astazi in Polonia) sub numele de Sophie Friederike von Anhalt-Zerbst. Documentul e pastrat si astazi in Arhivele de Stat ale Rusiei, anuntaDeutsche Welle.
Iurie Leanca: "Este important ca nu doar tarile din Noua Europa ne sustin pentru aderare". Prim-ministrul Republicii Moldova explica ratiunile vizitei la Bucuresti de saptamana trecuta si ramane in continuare optimist cu privire la sansele de aderare ale republicii la Uniunea Europeana. EVZ: Domnule prim-ministru, a fost la Chisinau presedintele Basescu, il veti primi peste o luna pe premierul Victor Ponta pentru a marca debutul lucrarilor la gazoductul Iasi-Ungheni. Ce alte proiecte importante sustinute de Romania mai sunt pe agenda colaborarii bilaterale? Iurie Leanca: Lansarea gazoductului Iasi-Ungheni este, cu siguranta, un proiect de anvergura pe care il vom lansa nu intamplator de Ziua Independentei Republicii Moldova, dar avem si alte proiecte importante de interconexiune a liniilor electrice, constructie de poduri, si, nu in ultimul rand, de promovare a agendei europene. Integral inEVZ.
Ziua Banatului: 295 de ani de la tratatul de la Passarowitz - "Tot ce ne face azi mandri ca suntem banateni nu ar fi existat fara acest moment". Tratatul de la Passarowitz din 21 iulie 1718 a fost cel prin care s-a incheiat razboiul dintre Imperiul Otoman si Imperiul Habsburgic. Banatul a devenit o provincie europeana si crestina. In 21 iulie se implinesc 295 de ani de la semnarea Tratatului de la Passarowitz, intre Sfantul Imperiu Roman de Natiune Germana si Imperiul Otoman. In urma acestui acord, Banatul si alte teritorii stapanite de otomani sunt incorporate Casei de Habsburg. Este, practic, momentul de (re)nastere a Banatului, care a devenit din nou o provincie europeana si crestina, iar masurile luate de noua administratie au reconstruit aproape de la zero o regiune aflata in degringolada. 21 iulie 1718 a fost momentul care a dus la aparitia unei noi "Tari de Coroana", numita Banatul Timisoarei, Banatul timisan ori, simplu, Banat, scrieAdevarul.
Obicei funerar bizar in Teleorman. Romii isi pastreaza mortii in geam si zece ani. Rupita, Strugure, Babanu, Gus erau pana acum cativa ani doar cateva nume ale unor familii de romi din Rosiori de Vede. Din 2003 incoace, din dorinta de a deveni nemuritori, liderii familiilor rome din Teleorman au decis ca trupurile celor decedati sa nu mai fie ingropate, ci expuse pe un catafalc in micile "pagode" pe care le-au construit in cimitirul din oras. Cateva zeci de casute s-au ridicat in ultimii zece ani in cimitir. Unele dintre ele cu turnulete, altele adevarate monumente din marmura neagra, cavourile romilor rosioreni au perdelute in geamurile cu tamplarie de aluminiu din veranda. Ceea ce este socant insa la aceste cavouri este faptul ca mortii nu sunt ingropati, ci expusi intr-o camera protejata cu termopane. Practic, sicriele de lemn sunt aranjate ca pentru priveghi . De cele mai multe ori, la sarbatori, potrivit unui obicei al romilor, cavourile sunt deschise si in fata cavoului vin lautarii, se fac gratare si se incing adevarate chefuri. Intre participanti si sicriu nu exista decat o bucata de sticla, desi unele dintre rudele lor au decedat de peste zece ani "Fac aici bairam mare de Craciun, de Paste. De Sambata mortilor. Dau de pomana cat cuprinde. Vin romanii, beau, mananca pe saturate. Cu mortul langa ei", ne explica Adi Apostol, un locuitor din vecinatatea cimitirului, anuntaRomania Libera.
