Subiectele Zilei: "Opera" procurorului Nastasiu. Daunele ziaristilor rapiti de Hayssam, platite din banii nostri; Profesor roman la Boston College: E bine sa pastram institutia suspendarii presedintelui; Centrele oraselor, scufundate intr-o mare de beton

de Mircea Barzoi     HotNews.ro
Joi, 25 iulie 2013, 2:46 Revista Presei | Subiectele Zilei


SUBIECTELE ZILEI
Foto: Colaj foto
"Opera" procurorului Nastasiu. Daunele ziaristilor rapiti de Hayssam, platite din banii nostri. Despagubirile de cate doua milioane de euro pe care Omar Hayssam trebuie sa le plateasca catre Ovidiu Ohanesian, Marie Jeanne Ion si Sorin Miscoci, pentru faptul ca i-a rapit timp de 55 de zile in urma cu opt ani, vor fi achitate in final, din buzunarele noastre, de catre Ministerul de Finante. In urma sentintei penale a Curtii de Apel Bucuresti din 13 iunie 2007 s-a stabilit ca Omar Hayssam trebuie sa plateasca daune morale de sase milioane de euro rapitilor, cate doua milioane fiecarui jurnalist. Cand, in 2008, victimele teroristului - aflat acum la Penitenciarul Rahova - au dorit sa-l execute juridic pe Hayssam, au avut parte de o surpriza: omul de afaceri sirian cu o avere evaluata la 100 de milioane de dolari, nu mai avea niciun dinar in cont, scrie EVZ.

Profesor roman la Boston College: E bine sa pastram institutia suspendarii presedintelui. Vlad Perju, profesor de drept constitutional la Boston College, crede ca modificarea actualei legi fundamentale nu este necesara si ca Parlamentul unicameral ar fi riscant pentru Romania. Cu toate acestea, Perju, care a predat drept european la Harvard, declara ca orice referendum trebuie respectat, inclusiv cel privind trecerea la un Parlament uninominal. Parlamentizarea actualului regim semiprezidential nu este vazuta ca o problema de profesorul de drept constitutional, desi reducerea prerogativelor presedintelui ar putea produce "anumite dezechilibre". Perju considera ca institutia suspendarii ar trebui pastrata, desi este o particularitate originala a Constitutiei autohtone. In viziunea lui, continuitatea constitutionala e foarte importanta, chiar daca suspendarile de pana acum au produs crize politice majore. "Crizele care nu distrug statul il intaresc", spune Vlad Perju, anunta Romania Libera

Povestea Ierusalimului Ardealului, a manastirii de la Sambata de Sus si a celei mai vechi herghelii de lipitani din Europa. De cum intri pe poarta manastirii te cuprinde o stare de liniste, de bucurie sufleteasca. Multi credinciosi care vin aici spun ca s-au vindecat de boli si au simtit atingerea lui Dumnezeu. Un alt reportaj din cadrul celei mai frumoase campanii "Adevarul" - "125 de locuri pentru care iubim Romania" ne prezinta lumea profunda din Sambata, Brasov, o lume a legendelor, a minunilor, dar si a celor mai cunoscuti cai din Romania, lipitanii. Situata pe soseaua care leaga Sibiul de Brasov, la 15 kilometri de Voila manastirea a fost ctitorita de Constantin Brancoveanu. Are doua hramuri inchinate Maicii Domnului. Unul in prima vineri dupa Sfintele Pasti, de "Izvorul tamaduirii" si inca unul de Adormirea Maicii Domnului. Manastirea a supravietuit dusmanilor ortodoxismului, fiind distrusa complet, in anul 1785, informeaza Adevarul.

Privatizarea CFR Marfa, la un pas de esec. Planul B pe care Fenechiu l-a pus pe masa Guvernului. Ping-pong-ul intre Palatul Victoria si Palatul Cotroceni cu vanzarea pachetului de 51% din CFR Marfa risca sa conduca la o noua privatizare esuata, dupa fiascoul Oltchim din 2012. Cheia pasarii responsabilitatii intre premier si presedinte pentru un eventual esec si a delimitarii de acesta este conditia pusa pana acum ferm de FMI inaintea incheierii unui nou acord de tip preventiv: semnarea contractului. Delegatia FMI, CE si a Bancii Mondiale a cerut de altfel, imediat dupa sedinta de Guvern, o intalnire cu Victor Ponta, Daniel Chitoiu si Liviu Voinea care a durat mai bine de doua ore, nefiind insa anuntata public, scrie Gandul. 

DW: Locul Romaniei in ansamblul frustrarii europene. Eurobarometrul comandat de Comisia de la Bruxelles pune in evidenta anul acesta un mare sentiment de frustare la majoritatea natiunilor europene. Unde se afla Romania in cuprinsul acestui tablou? La intrebarea privitoare la viitorul UE, romanii sunt printre cele mai optimiste natiuni. Ei se afla pe locul al cincilea, dupa danezi, baltici si polonezi. Cei mai pesimisti sunt ungurii, francezii, italienii, spaniolii, englezii, grecii si cipriotii. Cu toate acestea, romanii manifesta o anumita dezamagire, caci ei nu se simt in foarte mare masura o parte din acest intreg mai curand optimist si prosper. De exemplu atunci cand sunt intrebati in ce masura se simt cetateni europeni ei se afla tot pe locul al cincilea, dar numarand de la coada la cap, anunta Deutsche Welle

Centrele oraselor, scufundate intr-o mare de beton. Primarii nu mai tin cont de parerile arhitectilor si reamenajeaza zonele publice dupa cum au chef. In multe cazuri, rezultatele au fost dezastruoase: s-au taiat copacii si s-a facut loc betonului. Edilii marilor orase au reamenajat zonele istorice in bataie de joc. In majoritatea proiectelor nu a fost consultat niciun arhitect sau vreun specialist in peisagistica. S-a construit haotic, dupa bunul plac al primarilor, iar rezultatele au fost aspru criticate. Mai grav este faptul ca primariile nici nu au facut rabat la bani si au acordat bugete mari pentru toate aceste proiecte. Pentru reamenajarea Pietei Universitatii din Bucuresti s-au alocat aproximativ 500.000 de euro. Primarul Sorin Oprescu a dat acesti bani si a semnat pentru un proiect prin care masinile sa fie coborate in parcarea subterana, iar deasupra sa ramana o mare uriasa de beton, decorata doar de doua statui. Nu e nici urma de verdeata, nici macar la ghiveci, iar imaginea e a unui mic desert care s-a format in centrul orasului, informeaza EVZ.

Clujul si Timisoara se "lupta" in pasaje subterane. In doua dintre viitoarele capitale regionale ar urma sa fie construite tuneluri dedicate atat circulatiei auto, cat si celei feroviare, cu o valoare totala de peste 500 de milioane de euro. Cluj-Napoca si Timisoara sunt doua orase aflate intr-o permanenta concurenta in special la capitolul imagine. Cum amandoua ar urma sa fie capitale regionale in viitoarea reorganizare teritoriala a Romaniei, asta in conditiile in care, deja, fiecare vrea sa-i sufle celuilalt titlul de capitala culturala europeana in 2021, acum cele doua municipii importante ale Romaniei au ajuns sa duca "lupta" in pasaje subterane rutiere. Primii care au pornit in aceasta inedita batalie au fost timisorenii, iar primarul USL, Nicolae Robu, a dat startul in primavara acestui an la lucrarile pasajului subteran "Michelangelo". Acesta va avea o lungime de 583 de metri, construirea sa va costa peste 15 milioane de euro, insa majoritatea banilor vor veni prin intermediul fondurilor europene. Potrivit edilului timisorean, noul pasaj ar urma sa fie functional in jurul lunii septembrie 2014, scrie Romania Libera

Cum arata industria din Hunedoara in 1966, cand imaginea uzinelor a fost imprimata pe bancnota de 25 de lei. Aproape cinci decenii au trecut de la data in care imaginea combinatului din Hunedoara era aleasa pentru a reprezenta verso-ul bancnotei de 25 de lei. De atunci, aproape toate constructiile infatisate pe bancnota, ca una dintre realizarile cu care se puteau mandri romanii, au disparut. O varianta a bancnotei de 25 de lei care a circulat in vremea in care Romania era republica socialista, avea chipul lui Tudor Vladimirescu imprimat pe fata bancnotei, iar peisajul industrial al uzinelor, vazute de la castel, pe verso. La aproape 50 de ani de vechime ai bancnotei care a circulat in timpul regimului comunist, o astfel de piesa a ajuns sa aiba doar valoare simbolica. Imaginea combinatului, imprimata pe bancnota, a ramas o amintire a vremurilor in care industria hunedoreana arata altfel, anunta Adevarul.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















4243 vizualizari

  • +1 (1 vot)    
    Not Really... (Joi, 25 iulie 2013, 13:31)

    daydr3am3r [utilizator]

    Se vede ca domnul Vlad Perju nu mai locuieste in Romania.

    Crizele intaresc statul doar daca politicienii inteleg ca orice criza trebuie depasita si tratata cu seriozitate. Este singurul mod in care o tara poate invata ceva de pe urma crizelor politico-economice.

    Din pacate in Romania crizele economice reprezinta motiv de scandal intre putere si opozitie si duc la aparitia instabilitatii politice iar crizele politice duc la aparitia celor economice pentru ca orice masura, oricat de buna ar fi, trebuie atacata public de catre opozitie, transformata in moneda de schimb pentru viitoarele alegeri si schimbata imediat cum puterea se schimba.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by