Titus Corlatean, acuzat din nou de plagiat. Profesorul universitar Radu Carp, secretar executiv al PDL, sustine ca ministrul de Externe ar fi copiat din alte lucrari pentru a-si scrie cartea "Executarea hotararilor CEDO". Radu Carp joaca rolul de ministru in guvernul din umbra al PDL, iar acuzatiile sale vin in contextul in care, recent, jurnalistii de la "Romania libera" au scris ca seful diplomatiei romane s-ar fi autoplagiat in cartea "Executarea hotararilor CEDO", preluand pasaje intregi din alta carte a sa. Acesta este si textul incriminat de Carp, care sustine ca Titus Corlatean a copiat consistent din patru lucrari care nu-i apartineau. "Plagiat mai subtil" Astfel, ministrul de Externe s-ar fi inspirat din cartea scrisa de Donna Domien, David Harris si Leo Zwaak, dintr-un raport al Consiliului Europei, dintr-o alta carte despre executarea hotararilor CEDO, scrisa de catre Elisabeth Lambert Abdelgawad, precum si din articolul scris de o asistenta universitara de la Universitatea "Dunarea de Jos", informeaza EVZ.ro
Document: 350.000 de case pica la primul cutremur major. Capital a consultat actul pe care s-a fundamentat Legea asigurarii obligatorii a locuintei. Documentul contine concluzii inspaimantatoare despre efectele unui cutremur important. Trei sferturi din cele peste 8,4 milioane de locuinte din Romania sunt construite inainte de cutremurul 1977, fiind ridicate dupa normative vechi. Este doar una dintre concluziile ingrijoratoare la care au ajuns specialistii angajati de statul roman si Banca Mondiala pentru a determina nivelul de risc la care se supune tara noastra in caz de dezastru. Documentul rezultat in urma cercetarilor este insemnat "confidential" si a stat la baza legii privind asigurarea obligatorie a locuintei. Cea mai grava concluzie este cea referitoare la efectele unui cutremur similar celui din martie 1977. In cazul acestui eveniment care, potrivit specialistilor, "va veni cu siguranta", peste 350.000 de locuinte ar fi distruse total, in timp ce pagubele s-ar ridica la aproximativ 4,8 miliarde de euro.
Udrea, despre convorbirea Basescu-Biden: Sa-i spuna de traznaile pe care le-a facut Ponta in SUA. Deputatul PDL Elena Udrea afirma ca vicepresedintele american Joe Biden a solicitat o convorbire cu presedintele Traian Basescu pentru a discuta despre vizita premierului Victor Ponta in SUA. "Povestea de basm a fost insa spulberata de comunicatul de presa al Administratiei Prezidentiale de joi seara, cand am aflat ca Joe Biden l-a sunat pe Presedintele Basescu pentru a-i spune de traznaile pe care le-a facut si spus "Ponta magnificul" in cautarea visului american. Intocmai ca un copil care merge la o petrecere si se da in stamba, gazdele i-au sunat parintele sa-i spuna ca odrasla n-a prea fost cuminte, s-a zbenguit un pic cam tare si, in general, ar avea nevoie de putina educatie acasa, in Romania", scrie Udrea pe pagina sa de Facebook. Deputatul PDL crede ca apelul telefonic al oficialului america vine pe fondul greselilor facute de Ponta in SUA, noteaza Adevarul.
DW: Incercare chinuita a Moldovei de a-si etala optiunea pro-europeana. Liderii Partidului Liberal-Democrat, ai Partidului Democrat si liderul grupului de "transfugi" liberali au chemat cetatenii si toate fortele pro-europene la o ampla manifestare publica in sustinerea integrarii europene a Republicii Moldova. Marea adunare va avea loc pe data de 3 noiembrie, in ajunul summit-ului UE de la Vilnus, la care va fi semnat Acordul de asociere si Acordul de liber schimb intre Moldova si UE. Apelul este unul inedit prin faptul ca pana acum, desi convietuiau intr-o coalitie de guvernare, intre PLDM si PD permanent au existat animozitati insotite de declaratii dure si acuzatii de coruptie. De la o vreme, insa, intre finantatorii celor doua partide s-a asternut pacea. Unii analisti spun ca aceasta pace a fost impusa de prietenii europeni ai Moldovei in ajunul reuniunii de la Vilnus. Altii cred ca finantatorii celor doua partide aflate la guvernare pur si simplu si-au impartit, subteran, controlul asupra institutiilor statului, sferele de influenta si fluxurile de capital, scrie Deutsche Welle.
Reactii la ancheta Digi24 privind traficul de organe incurajat de asistente de la Institutul Fundeni. Institutul Fundeni va face plangere penala la Parchet dupa ancheta Digi24 privind traficul de organe incurajat de medicii din spital. Directorul institutiei spune ca le va cere procurorilor sa verifice declaratiile pe care mai multi angajati ai Institutului le-au facut in cadrul unei anchete jurnalistice realizate cu o camera ascunsa de reporterii Digi 24. In reportaj, o asistenta explica procedura de urmat in cazul transplantarii unui rinichi cumparat de pe internet. Managerul Institutului Fundeni sustine ca niciun pacient care a primit un rinichi nou aici nu are organul de la persoane care nu-i sunt rude. Pe de alta parte, asistentele filmate de reporterii Digi24 nu ar face parte din echipa care participa la realizarea transplanturilor.
Cum arata Cosmodromul Baikonur, de unde rusii lanseaza rachete spatiale. Complexul Baikonur a fost o piesa de rezistenta in cadrul unuia dintre cele mai ambitioase planuri sovietice de cucerire a spatiului cosmic si este format din orasul Baikonur si din Cosmodromul Baikonur, arendat Rusiei de catre Kazahstan pana in anul 2050. Cosmodromul Baikonur este primul si cel mai mare centru spatial operational din lume si se afla sub conducerea Agentiei Federale Spatiale Ruse si a Fortelor pentru Apararea Aerospatiala a Rusiei. Cosmodromul are o suprafata impresionanta si masoara 90 de km de la est la vest si 85 de kilometri de la nord la sud. Cosmodromul Baikonur a fost construit de Uniunea Sovietica la sfarsitul anilor '50 si continua sa inregistreze o activitate intensa, cu numeroase lansari ale unor misiuni comerciale, militare si spatiale in fiecare an. In prezent, toate misiunile spatiale rusesti cu echipaj uman la bord sunt lansate de pe Cosmodromul Baikonur, informeaza Romania Libera.
DW: Politica romaneasca pare deconectata de la preocuparile lumii. Intrunirea Consiliului European a fost privita de la Bucuresti exclusiv din perspectiva rivalitatii dintre Victor Ponta si Traian Basescu. Fiecare dintre cei doi lideri au cautat sa-si minimalizeze rivalul si sa argumenteze dreptul la prioritate. Dar la fel ca in celelalte dati, politica romaneasca cu micile ei prioritati pare complet deconectata de la realitatea lumii. Nimic din ce se discuta public la Bucuresti nu are vreo legatura cu adevaratele preocupari de la Bruxelles si, invers, ce se discuta la Bruxelles pare sa nu atinga lumea de la Bucuresti. Asa cum era de prevazut dupa reactiile publice de la Berlin si Paris privitoare la spionajul NSA, debutul Consiliului European a fost marcat de aceasta problema, care a prilejuit o declaratie asumata formal de toti cei 28 de sefi de stat si de guvern prezenti la reuniune. Si totusi ceva s-ar putea realiza la Bucuresti. Politica romaneasca nu ar mai parea atat de frivola si deconectata daca liderii politici ar conteni vorbaria insignifianta despre lucruri fara sens (ca de pilda cine se pricepe mai bine la IT) si daca ar limita declaratiile publice la chestiuni serioase. integral in Deutsche Welle.
1
0
