Subiectele zilei: Povestea nestiuta a prizonierilor de culoare din Baragan; Cum poate statul sa scoata 1,5 milioane de romani la lumina: una dintre cele mai asteptate masuri ale Guvernului; DW: Maghiarii in alegerile prezidentiale din Romania; Lucian Boia: "Daca in locul lui Iliescu l-am fi avut pe Regele Mihai, ar fi fost mai bine pentru Romania"

Sâmbătă, 3 mai 2014, 2:20 Revista Presei | Subiectele Zilei

Spitalele publice, libere sa-si rotunjeasca veniturile din chirii. Unitatile ce inchiriaza spatii si terenuri pe care le au in administrare vor castiga mai mult din chirii. Managerii spun ca e o gura de oxigen, in conditiile subfi nantarii, insa in spatele acestei masuri s-ar putea ascunde interese imobiliare. Spitalele de stat isi vor putea inchiria spatiile si terenurile, potrivit unui proiect al Ministerului Sanatatii. Jumatate din sume vor ramane in contul unitatilor, cealalta jumatate urmand sa fie virata la bugetul de stat. In prezent, cotele din chirii de care beneficiaza spitalele sunt infime si nu ajung pentru investitii semnificative. Daca managerii saluta masura, reprezentantii asociatiilor de pacienti cred ca la mijloc se ascund unele interese, ce ar putea afecta actul medical, noteaza EVZ.

DW: Mandria de a fi la fel ca toti ceilalti. S-a spus cu o anumita insistenta ca afisele electorale ale PSD ar exprima un nationalism nepotrivit cu contextul european. Mesajul "Mandri ca suntem romani", a fost considerat de unii de-a dreptul eurosceptic. Sunt toate acestea judecati pripite. Nu exista aici nici nationalism in sesnul propriu al termenului si cu atat mai putin euroscepticism. Am mai scris despre acest lucru, dar fara o analiza mai detaliata a imaginilor. Intre timp un blogger foarte perspicace a demonstrat ca sursa unor imagini folosite in afise este un site specializat, o banca de fotografii puse la dispozitia oricui plateste pentru ele. E clar asadar ca cei care au conceput afisele nu au cautat nicio clipa ceva specific. Dimpotriva ei au cautat ceva generic, ceva care sa mearga oriunde, de oriunde, o imagine facila, fara probleme si care sa nu genereze niciun fel de disputa. Cei care au pus in graba diagnosticul "nationalism" au pierdut inexplicabil din vedere faptul ca in aceste imagini, nu apare Sfinxul din Bucegi, nu apar bisercile de lemn maramuresene sau peisajul deal-vale, nici Voronetul sau Curtea de Arges, nici Scheii Brasovului, nici turmele de miei sau "Boii" lui Grigorescu, informeaza Deutsche Welle.

Lucian Boia: "Daca in locul lui Iliescu l-am fi avut pe Regele Mihai, ar fi fost mai bine pentru Romania". "Daca in locul lui Iliescu l-am fi avut pe Regele Mihai, ar fi fost mai bine pentru Romania. Dar n-a fost sa fie. Erau foarte putini romani care si-ar fi dorit aceasta solutie", spune istoricul Lucian Boia, la Interviurile Gandul. La 100 de ani de la prima conflagratie mondiala, Lucian Boia a lansat cartea "Primul Razboi Mondial. Controverse. paradoxuri, reinterpretari", care aduce in spatiul public o noua interpretare a istoriei Romaniei Mari si care a reusit sa provoace deja controverse. In 1989, monarhia ar fi fost o solutie mai buna decat Ion Iliescu, considera istoricul Lucian Boia, care vorbeste intr-un interviu acordat gandul despre politica externa a Romaniei, pe care o catalogheaza ca fiind "modesta", despre complexele romanilor si mitul neamtului, care a revenit in ultima vreme.

Povestea nestiuta a prizonierilor de culoare din Baragan. In perioada 1917-1919, in Romania au functionat patru lagare germane pentru prizonierii de razboi francezi si englezi de culoare. Doua dintre acestea au fost construite in Baragan, la Slobozia si la Marculesti. Informatiile au fost descoperite de profesorul de istorie Vitalie Buzu. In timpul Primului Razboi Mondial, germanii au construit pe teritoriul Romaniei patru lagare, destinate prizonierilor de razboi german de pe frontul de vest. Astfel, in anul 1917, au adus pe melegarurile romanesti 3.000 de prizonieri de razboi francezi si englezi originari din nord-vestul si centrul Africii, precum si din India, scrie Adevarul.

DW: Maghiarii in alegerile prezidentiale din Romania. Un lucru care nu e luat in calcul cand se vorbeste despre alegerile prezidentiale este optiunea UDMR. Ungurii au avut mereu un cuvant greu de spus gratie solidaritatii proprii si a absenteismului ridicat al electoratului romanesc. Daca "dreapta" doreste sa castige alegerile prezidentiale va trebui sa-i castige de partea sa si pe maghiari. S-ar putea si fara ei, dar numai in cazul unei neobisnuit de mari mobilizari la vot a electoratului romanesc. Alegerile prezidentiale au adus mereu la vot cel mai mare numar de persoane, dar absenteismul a fost totusi foarte mare si a crescut constant din anul 2000 incoace. Or, daca prezenta la urne va fi sub 60%, la fel ca in 2004 si 2009, atunci o participare relativ buna a maghiarilor, in conditiile unor optiuni omogene, ar decide soarta alegerilor, informeaza Deutsche Welle.

Cum poate statul sa scoata 1,5 milioane de romani la lumina: una dintre cele mai asteptate masuri ale Guvernului. Daca in zilele trecute ati putut citi, pe larg, despre judetele care depind de posturile platite de stat si despre cele mai populare meserii pe plan local, dar si la nivel national, astazi va propunem un material despre "fata intunecata" a pietei muncii. Munca "la negru" a fost un subiect des intalnit in discursul public al guvernantilor, insa putine masuri concrete au fost luate pentru combaterea fenomenului care a costat Romania peste 24 de miliarde de euro intr-un deceniu. Eradicarea economiei subterane a fost un obiectiv asumat de toate guvernele ultimilor cinci ani, devenind chiar o problema de "securitate nationala", cel putin la nivel declarativ. In total, circa 1,5 milioane de salariati lucreaza la negru. Ei nu contribuie la bugetul de stat, nu strang bani pentru pensie si nu se bucura de asistenta medicala in caz de boala. O masura de natura sa descurajeze acest fenomen ar fi reducerea contributiilor la asigurarile sociale - CAS (la pensiile de stat), promisiune facute de mai multi ministri de Finante si care ar urma sa fie implementata, daca sunt bani la buget si daca primim unda verde de la FMI, din iulie, scrie Gandul.