Dubla teapa: Bucurestiul risca sa ramana si fara Primarie, si fara bani. Dupa ce Ministerul Finantelor nu a dat voie ca sediul in care sta cu chirie Primaria Capitalei sa fi e cumparat, proprietarul a intrat acum in insolventa si nu mai vrea sa vanda. Bucurestenii pierd 52,9 de milioane de lei. In momentul de fata, Primaria Municipiului Bucuresti "locuieste fara forme legale" in cladirea de pe cheiul Dambovitei, vizavi de caminele studentesti din Regie. Motivul: contractul de chirie a expirat, iar proprietarii nu mai vor sa prelungeasca actul decat in anumite conditii, care ar fi in defavoarea Primariei. Concret, s-ar putea pierde 52,9 de milioane de lei, banii platiti pe chirie, care ar fi trebuit considerati drept avans pentru cumpararea sediului. S-a ajuns in aceasta situatie dupa ce Ministerul Finantelor a refuzat ca sediul in care se afla Primaria sa fie cumparat in leasing imobiliar. Potrivit documentelor obtinute de EVZ, cei care detin imobilul, Apatel Properties SRL, au transmis, recent, Municipa litatii mai multe variante de acte aditionale prin care le propuneau reprezentantilor Primariei Capitalei sa modifice termenii actului de inchiriere, pentru a se putea prelungi contractul expirat.

Subiectele zileiFoto: Colaj foto

Petro Porosenko: Crimeea "nu se vinde", deoarece este "pamant ucrainean". Presedintele ucrainean, Petro Porosenko, a apreciat vineri ca Peninsula Crimeea "nu se vinde", deoarece este "pamant ucrainean" si Kievul va utiliza toate mijlocele posibile pentru a-si apara interesele nationale, relateaza agentia oficiala Ukrinform. "Crimeea nu se vinde si responsabilitatea pentru aceasta peninsula nu poate fi masurata in bani", a declarat Porosenko intr-un interviu pentru postul ucrainean de telefiziune Piatii Kanal. Recent, The Independent online a dezvaluit ca cancelarul german Angela Merkel si presedintele rus Vladimir Putin negociaza in secret un plan privind solutionarea pasnica a crizei din Ucraina, prin care, in schimbul suveranitatiii Crimeei, sa fie acordate garantii in domeniul securitatii energetice si comertului, informeaza Mediafax.

Ioan Rus, ministrul Transporturilor: "In 2018 sarbatorim 100 de ani de la Marea Unire, dar n-am facut marea integrare a regiunilor". In ultima saptamana am vazut impreuna cum, la noi, soselele de mare viteza ajung sa coste enorm si cum, de cele mai multe ori, se poticnesc la jumatatea drumului. Intr-o editie speciala a Jurnalului de Seara, Cosmin Prelipceanu a tras concluziile campaniei Digi24 "Romania cu incetinitorul" impreuna cu ministrul Transporturilor, Ioan Rus, cu seful CNADNR, Narcis Neaga, si cu adjunctul acestuia, Cristian Andrei. Ministrul Transporturilor, Ioan Rus, a spus ca Romania ar fi putut sa aiba mai multe autostazi, daca ar fi existat "o politica mai aplicata in ceea ce priveste dorinta noastra de dezvoltare economica". In privinta Autostrazii Transilvania, Ioan Rus a spus ca, probabil, nu se va reusi inaugurarea pana in 2017, insa este posibila anul urmator, "la marea Unire".

Provocare ruseasca: Postul de televiziune Rossia lanseaza ipoteza ca Republica Moldova si Romania vor ataca Transnistria. Postul de televiziune Rossia a consacrat o emisiune pentru acredita ideea ca Republica Moldova, impreuna cu Romania, vor ataca Armata a 14-a din Transnistria. Acesta trebuia sa fie retrasa pana acum de Rusia din zona potrivit acordului semnat la summit-ul OSCE de la Istanbul din 1999 si stationeaza ilegal in regiunea separatista transnistreana. La baza teoriei dezvoltate chiar de prezentatorul vedeta al postului care realizeaza emisiunea "Vesti", Dmitri Kisseleff, sta faptul ca Kievul a denuntat Acordul privind transportarea munitiilor si echipamentelor militare ruse pe teritoriul Ucrainei, iar legatura Armatei a 14-a cu Rusia era posibila doar prin traversarea Ucrainei. Pentru a intari declaratiile, Kisseleff a mai spus ca Moscova este ingrijorata si de faptul ca autoritatile de la Chisinau tergiverseaza negocierea unei alternative pentru asigurarea accesului la contingent, noteaza Adevarul.

De ce a fost pusa sub sechestru averea lui Voiculescu. Judecatorii din dosarul ICA au motivat confi scarea bunurilor familiei Voiculescu in baza legislatiei internationale privind combaterea spalarii banilor. Magistratii Camelia Bogdan si Mihai- Alexandru Mihalcea, care judeca dosarul privatizarii Institutului de Cercetari Alimentare (ICA), au motivat de ce au extins sechestrul asigurator pe mai multe bunuri aflate pe numele acuzatilor. Cel mai afectat de aceasta masura este presedintele fondator al PC, Dan Voiculescu (67 de ani): un imobil (teren + constructii) ridicat pe suprafata de 36.676,79 metri patrati cu destinatia sediu societate, aflat in Bucuresti, sector 1, strada Garlei nr. 1, respectiv a Bazei de agrement Baneasa si mai multe actiuni donate de politician, in 2006, celor doua fete. Este vorba de 76,5% din actiunile Grivco SA (5.634 actiuni- 39,125%- donate Cameliei si 5.382 actiuni -37,375% - donate Corinei) si 92, 240% din actiunile Companiei de Cercetari Aplicative si Investitii (9.974.861 actiuni -46,204775% - donate Cameliei si de 9.947.862 actiuni -46,204775% - donate Corinei), scrie EVZ.

Comentariu: 70 de ani de la rascoala din Varsovia. Cu sapte decenii in urma a debutat incercarea polonezilor de a se elibera prin forte proprii de sub cnuta lui Adolf Hitler. Este o data cu urmari profunde pentru istoria Europei, considera Bartosz Dudek. Rascoala din Varsovia, care a inceput la 1 august 1944, a fost unul din cele mai grozave masacre din istoria omenirii. In decurs de 63 de zile au fost ucisi 150.000 de civili. Nici macar bomba atomica de la Hirosima nu a curmat atatea vieti, nu a ucis dintr-o data atatia oameni nevinovati. Dupa bombardamente, Varsovia era un morman de ruine. Un peisaj selenar. Nu au fost ucisi doar copii, femei si batrani lipsiti de aparare, ci si elita intelectuala poloneza. Ce mai ramasese din ea dupa masacrul de la Katyn. Integral in Deutsche Welle.

Romanii din Ucraina protesteaza fata de inrolarea in armata. La Cernauti, etnicii romani si ucraineni protesteaza pe strazile orasului. Oamenii cer sa se renunte la inrolarea tinerilor care apoi ar urma sa fie trimisi in estul tarii, sa se confrunte cu separatistii prorusi. Spiritele au fost inflamate de guvernatorul regiunii care a spus ca cine nu accepta sa mearga la lupta, trebuie sa parasesca tara. Ucrainenii din zona Cernautiului traiesc cu teama in suflet de cand tinerii sunt chemati la arme. Autoritatile spun ca nu este vorba decat de o verificare a listelor cu barbatii apti de lupta. In realitate insa, multi dintre ei au ajuns in inima conflictului. O mie de tineri au murit in confruntarile cu rebelii prorusi in numai patru luni. Bilantul ii ingrozeste, in egala masura si pe ucraineni. Tinerii din regiunea Cernauti, deopotriva romani sau ucraineni, sunt reticenti in a imbraca haina militara nu doar din cauza vestilor teribile care vin din zona de conflict, dar si din cauza lipsei de explicatii a autoritatilor care prefera in schimb mesajele dure, informeaza digi24.ro.