Fotografiile aparute in revista Paris Match, care surprindeau militarii care au tras in oamenii care manifestau pasnic in 21 decembrie 1989 in Piata Libertatii din Cluj-Napoca, le-au salvat vietile mai multor militieni si securisti, sustine Razvan Rotta, cel care le-a realizat. Pozele ar fi impiedicat Armata sa dea vina pentru mortii de la Revolutie pe militieni si pe securisti, care urmau sa fie executati, scrie Adevarul.

Fotografiile surprinse de Razvan Rotta, in ziua de 21 decembrie 1989, in Piata Libertatii din Cluj-Napoca, au facut inconjurul lumii dupa publicarea acestora, la sfarsitul lunii ianuarie 1990 in revista Paris Match. Cele 21 de poze facute atunci ilustreaza unul dintre primele momente ale revolutiei romane de la Cluj, cand s-au inregistrat primele victime. Intr-un interval de numai 60 de secunde, 10 oameni pasnici au fost ucisi in plina strada, iar 26 au fost raniti. Razvan Rotta, care era in 1989 asistent universitar si fotograf, a ajuns in centrul Clujului in jurul orei 15.00 pentru a-si lua acasa fetita, care iesise in oras.

Fotografiile aparute in revista Paris Match, care surprindeau militarii care au tras in oamenii care manifestau pasnic in 21 decembrie 1989 in Piata Libertatii din Cluj-Napoca, le-au salvat vietile mai multor militieni si securisti, sustine Razvan Rotta, cel care le-a realizat. Pozele ar fi impiedicat Armata sa dea vina pentru mortii de la Revolutie pe militieni si pe securisti, care urmau sa fie executati.

Fotografiile surprinse de Razvan Rotta, in ziua de 21 decembrie 1989, in Piata Libertatii din Cluj-Napoca, au facut inconjurul lumii dupa publicarea acestora, la sfarsitul lunii ianuarie 1990 in revista Paris Match. Cele 21 de poze facute atunci ilustreaza unul dintre primele momente ale revolutiei romane de la Cluj, cand s-au inregistrat primele victime. Intr-un interval de numai 60 de secunde, 10 oameni pasnici au fost ucisi in plina strada, iar 26 au fost raniti. Razvan Rotta, care era in 1989 asistent universitar si fotograf, a ajuns in centrul Clujului in jurul orei 15.00 pentru a-si lua acasa fetita, care iesise in oras.

  • Armata a vrut sa dea vina pe Militie si pe Securitate

Pana sa ajunga in Paris Match, fotografiile lui Razvan Rotta au fost vazute de mai multe ori de catre autoritatile romane. "Am facut patru randuri de fotografii si le-am ascuns in patru locuri diferite. A doua zi, abia le-am gasit de emotie. Fotografiile au fost cerute de mai multe ori de procurorii militari, la fel cum am fost de mai multe ori chemati sa declaram, eu impreuna cu fiica si cu nevasta, ce am vazut", povesteste clujeanul in cadrul unei dezbateri care a avut ca tema Revolutia de la Cluj din 1989. Cel mai adanc i-a ramas intiparita in memorie vizita pe care a facut-o la sediul Securitatii din Cluj, in ianuarie 1990.

"Daca e sa fi ajutat pe cineva aceste fotografii i-au ajutat pe cei din Militie si poate si pe cei din Securitate. Armata, pentru ca la Cluj Armata a tras in oameni, a incercat sa-i acopere pe cei vinovati, spunand ca cei care au omorat oameni au fost militieni sau securistii. Asta se intampla chiar in ianuarie 1990. Intr-o zi, am fost chemat cu pozele la Securitate. Am remarcat pe coridoare o gramada de barbati in costume, fara cravate si fara sireturi, probabil erau si fara curele, nu am putut observa atunci. Erau politisti si securisti arestati in sediul Securitatii si paziti de Armata", povesteste Rotta.

Fotografiile aparute in revista Paris Match, care surprindeau militarii care au tras in oamenii care manifestau pasnic in 21 decembrie 1989 in Piata Libertatii din Cluj-Napoca, le-au salvat vietile mai multor militieni si securisti, sustine Razvan Rotta, cel care le-a realizat. Pozele ar fi impiedicat Armata sa dea vina pentru mortii de la Revolutie pe militieni si pe securisti, care urmau sa fie executati.

Fotografiile surprinse de Razvan Rotta, in ziua de 21 decembrie 1989, in Piata Libertatii din Cluj-Napoca, au facut inconjurul lumii dupa publicarea acestora, la sfarsitul lunii ianuarie 1990 in revista Paris Match. Cele 21 de poze facute atunci ilustreaza unul dintre primele momente ale revolutiei romane de la Cluj, cand s-au inregistrat primele victime. Intr-un interval de numai 60 de secunde, 10 oameni pasnici au fost ucisi in plina strada, iar 26 au fost raniti. Razvan Rotta, care era in 1989 asistent universitar si fotograf, a ajuns in centrul Clujului in jurul orei 15.00 pentru a-si lua acasa fetita, care iesise in oras.

  • Armata a vrut sa dea vina pe Militie si pe Securitate

Pana sa ajunga in Paris Match, fotografiile lui Razvan Rotta au fost vazute de mai multe ori de catre autoritatile romane. "Am facut patru randuri de fotografii si le-am ascuns in patru locuri diferite. A doua zi, abia le-am gasit de emotie. Fotografiile au fost cerute de mai multe ori de procurorii militari, la fel cum am fost de mai multe ori chemati sa declaram, eu impreuna cu fiica si cu nevasta, ce am vazut", povesteste clujeanul in cadrul unei dezbateri care a avut ca tema Revolutia de la Cluj din 1989. Cel mai adanc i-a ramas intiparita in memorie vizita pe care a facut-o la sediul Securitatii din Cluj, in ianuarie 1990.

"Daca e sa fi ajutat pe cineva aceste fotografii i-au ajutat pe cei din Militie si poate si pe cei din Securitate. Armata, pentru ca la Cluj Armata a tras in oameni, a incercat sa-i acopere pe cei vinovati, spunand ca cei care au omorat oameni au fost militieni sau securistii. Asta se intampla chiar in ianuarie 1990. Intr-o zi, am fost chemat cu pozele la Securitate. Am remarcat pe coridoare o gramada de barbati in costume, fara cravate si fara sireturi, probabil erau si fara curele, nu am putut observa atunci. Erau politisti si securisti arestati in sediul Securitatii si paziti de Armata", povesteste Rotta.

  • "Pozele tale mi-au salvat viata"

Intrat intr-un birou, anchetatorii i-au cerut pozele. "Nu am vrut sa le dau, dar le-am spus ca ii las sa le vada. Le-am numarat in fata lor si le-am zis: "Va dau 21 de poze, atatea vreau sa primesc inapoi. Toate pozele au trecut din mana-n mana. Le urmaream ca la alba-neagra ca nu cumva sa dispara. S-au uitat la ele si peste o vreme, mi le-au restituit. Erau toate. N-am observat atunci ca 2-3 au fost subtilizate, atunci, duse in laboratorul lor foto, reproduse, si mi-au fost aduse inapoi". Peste ani de zile Rotta s-a intalnit cu cineva din Militia care i-a spus:

"Pozele tale mi-au salvat viata. Petru ca armata ne-a dus in Someseni si a vrut sa ne impuste repede-repede. El a stiu ca eu facusem pozele intamplator. O prietena de-a noastra a urcat la sediul Uniunii Scriitorilor si a vazut ce se intampla pe 21 decembrie in Piata Libertarii. Ea m-a vazut atuci ca fac poze, iar sotul ei era militian", istoriseste Rotta.

  • Eroii de la Cluj

Conform listei publicate de Asociatia pentru Adevarul Revolutiei Cluj, in capitala Ardealului au murit 30 de persoane in trei puncte fierbinti: Piata Libertatii, Hotel Astoria, Fabrica de Bere. "Szabo Attila, 22 de ani, Aurel Merca, 33 de ani, Lucian Matis, 29 de ani, Sorinel Dorinel Jurja, 22 de ani, Horia Pedestru, 44 de ani, Vergica Marin, 70 de ani, Tamas Burgya Iosif, 20 de ani, Rodica Cristurean, 26 de ani, Egyedi Imre 57 de ani, Borbely Istvan 28 de ani, Viorel Cioara 50 de ani, Ioan Sabau, 31 de ani, Calin Mihai Ticlete, 29 de ani, Teodor Pop, 19 ani, Ioan Inclezan, 20 de ani, Emil Ciortea 43 de ani, Grigore Bors, 28 de ani, Adrian G. Nasc, 32 de ani, Adrian Dinu Smical, 28 de ani, Ballai Zoltan Csaba, 18 ani, Ioan Chira, 36 de ani, Alexandru Pop, 40 de ani, Luminita Misan, 21 de ani, Ioan Valeanu, 37 de ani, Szabo Stefan, 40 de ani, Ioan Rusu, 40 de ani, o insiruire de nume si varste unite de gloantele regimului comunist. ¬Acestia sunt eroii Clujului. Ei au avut curajul sa condamne regimul comunist si au platit cu viata", se arata intr-un comunicat al asociatiei. Alte surse arata ca numarul celor decedati este de 45.

  • Unde sunt vinovatii

Asociatia pentru Adevarul Revolutiei continua sa ceara, dupa 25 de ani, pedepsirea vinovatilor. Generalul Florian Caba, ofiterul de legatura intre comandamentul Armatei si trupele trimise in strada pentru a reprima revolutia de la Cluj, si capitanul Carp Dando, a coordonat trupele din Piata Libertatii si este acuzat ca a ordonat uciderea a 10 de persoane, au fost scosi de sub urmarire penala de procurorii militari romani, solutie confirmata de CEDO.

In dosarul Revolutiei de la Cluj au fost condamnate 5 persoane: Lt. col. Ilie Dicu - comandant de regiment la UM 01278 Someseni - 15 ani de inchisoare pentru omor calificat; General colonel Iulian Topliceanu - comandantul Armatei IV Transilvania - 10 ani de inchisoare pentru instigare la omor deosebit de grav; Ioachim Moga - prim-secretar al PCR Cluj " 8 ani de inchisoare pentru instigare la omor deosebit de grav; Col. Valeriu Burtea " comandant UM 01215 Floresti " 9 ani inchisoare pentru instigare, prin participatie improprie, la omor deosebit de grav; Lt. col. Laurentiu Cocan " comandant de regiment UM 01278 Someseni - 9 ani inchisoare pentru instigare, prin participatie improprie, la omor deosebit de grav;