Testul bonului fiscal. Buticarii sunt penalizati dur, marii evazionisti scapa. Prigoana Fiscului asupra micilor comercianti, pentru care s-au instituit amenzi si pedepse dure daca nu ofera bonuri fiscale clientilor, ataca o zona a economiei gri greu de urmarit si care nu ascunde marea evaziune. EVZ a prezentat ieri, intr-un reportaj, cat de "pregatit" este Fiscul sa intervina ca sa repare abaterile chioscarilor care nu ofera bon. La numarul de urgenta pus la dispozitie de Departamentul Antifrauda, astepti 12 minute ca sa raportezi o abatere. "Asta se intampla cand promiti masuri pentru care nu ai o infrastructura de punere in aplicare", a comentat pentru EVZ Cristian Parvan, secretar general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania. "Din 400.000 de IMM-uri, circa 60%, deci 240.000 de firme sunt in comert - un numar foarte greu de urmarit de inspectorii ANAF. Or, daca se pierd doar 1.000 de euro sub forma de taxe de la fiecare dintre ei, ganditiva ca este o evaziunea de 240 de milioane de euro", a comentat Parvan, scrieEVZ.
O istorie a Romaniei, de la Microsoft la Bechtel: ieri, mari afaceri cu statul, azi, dosare de coruptie pe masura. Ani in sir, mediul antreprenorial a evitat sa considere "business pur" contractele dintre companii si Stat. Iar istoria recenta avea sa demonstreze si de ce. Marile afaceri de ieri au devenit marile dosare de azipotrivit unei analize din Adevarul Financiar. Era (si inca este) o chestiune de perceptie: cresterea datorata contractelor cu statul nu a fost niciodata catalogata in mediul de business drept o crestere sanatoasa, mai scrie sursa citata. Dovada, in buletinele informative despre cele mai importante fuziuni si achizitii din Romania, tranzactiile facute cu companiile de stat erau ignorate. Firmele de avocatura faceau, acum cativa ani, aceeasi distinctie, iar casele de avocatura pentru care contractele cu statul aveau o mare pondere in cifra de afaceri anuala erau considerate mai prejos decat cele care evitau lucrul cu insitutiile statului, anuntaAdevarul.
"Prioritatea zero" dupa alegeri. Ce s-a intamplat cu votul diasporei. La patru luni de la scandalul legat de votul din diaspora, Romania nu are inca o lege a votului prin corespondenta. Mai mult, comisia infiintata special pentru aceasta lege nu a inceput inca lucrul efectiv, pe proiect. In schimb, parlamentarii si-au asigurat, de la buget, in jur de 11 milioane de euro pentru alegerea viitorului Legislativ si a viitorului presedinte. Situatia a fost provocata de o serie de decizii dirijate de majoritatea din jurul PSD din Comisia de cod electoral, condusa de Valeriu Zgonea (PSD). Despre sistemul de vot alternativ, pentru romanii din afara granitelor tarii, membrii comisiei au stabilit doar sa elaboreze un proiect de lege separat, in care sa fie cuprinse votul prin corespondenta si votul electronic, daca va fi cazul. Insa, dincolo de aceasta decizie de principiu, parlamentarii din comisie nu au inceput sa lucreze efectiv pe proiectul privind votul din diaspora, informeazaRomania Libera.
Cine se va ocupa de recuperarea a 300 de milioane de euro de la condamnati. "Cei pe care ii vedem la televizor sunt doar 1%". Statul va avea o noua agentie care sa se ocupe exclusiv de recuperarea banilor datorati statului de cei condamnati pentru coruptie. Ministrul Justitiei spune ca documentele pentru infiintarea structurii vor ajunge pe masa guvernului cel tarziu la sfarsitul acestei luni. Anuntul vine dupa ce presedintele Klaus Iohannis a criticat Ministerul Finantelor, pentru ca nu reuseste sa stranga acesti bani. Sunt sume uriase, care trec de 300 de milioane de euro pe an, potrivit DNA. Fostul ministru Relu Fenechiu, fostul premier Adrian Nastase, patronul Stelei George Becali, George Copos sau Gica Popescu sunt doar cativa dintre cei condamnati definitiv, care au avut de dat banii inapoi statului. Lista este uriasa. Unii si-au achitat datoriile, altii nu. Cei care au platit si-au recuperat terenuri si case ce erau puse sub sechestru, scrieStirileProtv.ro.
Abandonata de Rusia, Transnistria se sufoca economic. Are de ales: un Maidan ori reintegrarea cu Moldova si dezvoltarea comertului cu UE. Autoritatile separatiste de la Tiraspol recurg la masuri extreme pentru a amana falimentul economic al regiunii. Dupa ce Rusia a incetat, de cateva luni, sa mai finanteze regimul transnistrean (din cauza problemelor interne), Transnistria a intrat in faliment. Administratia separatista a anuntat populatia ca pentru a mentine inca putin economia pe linia de plutire, bugetarilor "li se vor retine" cate 30% din salarii "pana cand criza va fi depasita". Masura este valabila inclusiv pentru cei al caror venit abia daca ajunge la minimul de existenta de 100 de euro. Pretinsul "ministru al finantelor" din autoproclamata republica transnistreana, Elena Ghirjul, a declarat ca nu se stie cand vor putea fi platite restantele salariale. Ea a spus ca pentru a achita platile sociale in februarie, Tiraspolul a imprumutat 135 de milioane de ruble (transnistrene), banii fiind prevazuti, de fapt, pentru a acoperi deficitul bugetar in luna martie. In aceste conditii, administratia transnistreana nu mai poate face noi imprumuturi stiind ca nu va putea sa le intoarca, anuntaDeutsche Welle.
Ofiter activ, trimis in judecata pentru trafic de influenta. Spaga: Vin, tuica si 2 cocosi. Procurorii Directiei Nationale Anticoruptie l-au trimis in judecata pe lt.-col. Paul Boghiu, ofiter activ in Ministerul Apararii Nationale, pentru trafic de influenta. DNA precizeaza, intr-un comunicat, ca Paul Boghiu, in februarie 2014, indeplinind functia de sef al Biroului Informare Recrutare din cadrul Centrului Militar Judetean Vaslui, a pretins si ulterior a primit de la o persoana, denuntator in cauza, suma de 500 de euro si produse alimentare (20 litri de vin, 2 litri de tuica si 2 cocosi). Procurorii sustin ca el a promis, in schimbul unei plati nedeterminate, ca ii va ajuta fiul sa fie angajat ca soldat - gradat profesionist in armata, lasand sa se creada ca are influenta asupra membrilor comisiei de selectie, formata din cadre militare, si ca i-ar putea determina pe acestia sa indeplineasca un act contrar indatoririlor lor de serviciu. In cauza procurorul a beneficiat de sprijin din partea Serviciului Roman de Informatii. Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Militar Iasi, informeazaEVZ.
Optiunile politice ale marilor scriitori. Sadoveanu a primit "Premiul Lenin", Eliade a avut probleme din cauza apropierii de legionari. O parte dintre marii scriitori ai tarii au avut si o alta fata de care putini dintre romani stiu. Este vorba despre optiunile lor politice, o parte dintre scriitorii de care vom aminti in cele ce urmeaza expunandu-si crezul politic si in opera lor literara. Unii au avut de suferit din acest motiv, iar altii - de castigat vremelnic. Potrivit profesorului de istorie Ion Ivascu din Slatina, majoritatea marilor scriitori romani care au avut si un crez politic pe care nu au ezitat sa si-l faca public au fost, inainte de toate, nationalisti. Au fost si exemple de mari scriitori care au urmarit sa-si faca o cariera si sa profite de pe urma meseriei lor, dar, in general, cei mai multi mari scriitori ai tarii "au vrut binele tarii". Mihail Sadoveanu (n. 5 noiembrie 1880, Pascani - d. 19 octombrie 1961, Bucuresti) este considerat pe buna dreptate unul dintre cei mai importanti prozatori romani din prima jumatate a secolului XX. Cunoscut mai mult ca scriitor, povestitor, nuvelist, romancier si academician, el a fost si un important om politic roman. Opera sa literara poate fi impartita in cateva etape distincte, ultima faza corespunzand insa realismului socialist, in acord cu perioada socialist-comunista la care Sadoveanu a aderat ideologic, scrieAdevarul.
