EvZ: Dilema tarilor est-europene: ce facem cu blocurile comuniste?
Lupta noilor democratii cu „monstrii de beton” inventati de Stalin va dura inca multe decenii. Regimurile comuniste s-au prabusit in urma cu 18 ani, insa pentru milioane de locuitori ai Europei de Est amintirea acestei epoci este vesnic prezenta. Este o amintire cat se poate de concreta, materializata in mii si mii de blocuri cenusii cu care comunistii au umplut orasele industrializate fortat.
Sunt blocuri identice in uratenia lor si, in majoritate, lipsite de confort, dar pentru locatarii lor sunt bune, fiindca mai mult nu-si pot permite.
Constiente ca nu vor scapa cu una, cu doua de aceasta mostenire de beton a erei comuniste, autoritatile est-europene incearca sa gaseasca solutii pentru a le moderniza, insa rezultatele nu au fost pana acum spectaculoase. Prefabricatele din care s-au facut majoritatea acestor blocuri au o durata medie de viata de 80-100 de ani, astfel ca ele nu vor disparea prea curand din peisaj.
„Singura solutie de bun-simt este sa dai jos blocurile astea si sa construiesti unele noi si moderne”, spune Denis Sokolov, sef al directiei de cercetare la firma imobiliara Cushman&Wakefield, din Moscova. Problema este ca apartamentele noi sunt prea scumpe pentru cei mai multi dintre rusi.
Problema modernizarii blocurilor comuniste preocupa si autoritatile de la Budapesta. In Ungaria s-a si pus in practica un proiect finantat de UE pentru renovarea unui bloc. Cladirea ce a beneficiat de lucrari de modernizare in valoare de 2,2 milioane de euro este situata in Dunaujvaros, fostul oras Stalin, si a fost construita pentru muncitorii de la otelaria din vecinatate.
Nici romanii nu vor scapa asa de usor de blocurile construite in perioada comunista, in conditiile in care durata de viata a acestora este de pana la 100 de ani. „A fost o singura perioada in care s-au construit blocuri mai putin sigure, intre 1967 si 1977. Dupa cutremur, normele au fost mult mai stricte”, afirma Artur Silvestri, profesor in gestiune imobiliara.
Evenimentul Zilei

Paradoxul pandemiei: internările s-au prăbușit în 2020, dar numărul infecțiilor nosocomiale a crescut față de 2019 - date oficiale la nouă luni
De ce căutăm urme de viață pe Marte și ce ar însemna pentru omenire dacă le-am găsi
Găurile negre supermasive, formate din materie întunecată? / Internauții au decodat mesajul secret al roverului Perseverance / GTA ar putea fi interzis în SUA /
S-au apucat mai mulți români de yoga în pandemie? „De acasă se muncește mai mult decât de la birou. Faptul că urmează ora de yoga, mă forțează să-mi închid laptopul”
INTERVIU Un an de la primul caz de COVID-19 în România / De ce a scăzut drastic numărul îmbolnăvirilor în ultimele 2-3 luni și ce ne așteaptă: Al treilea val nu va fi de intensitatea celui de-al doilea / Testele rapide ar trebui distribuite gratuit medicilor de familie, am ști clar numărul real de cazuri