Luni, 10 decembrie, este termenul-limita primit de troica de negociatori (SUA, UE, Rusia) pentru a prezenta ONU o solutie de mediere intre pretentiile de independenta ale albanezilor kosovari si dorinta guvernului de la Belgrad de a pastra provincia Kosovo in interiorul Serbiei. Cum pozitiile celor doua parti ramin inflexibile, esecul unui acord ar putea duce la declararea unilaterala a independentei. Consecintele acestui pas sint greu de anticipat, insa ele ar putea merge pina la reaprinderea focarelor de conflict in zona.
Dupa ce solutiile alternative (autonomie sporita, modelul Hong Kong sau al Germaniei de Est si de Vest) au fost respinse, SUA sprijina acum independenta Kosovo. UE inclina catre aceeasi pozitie, insa mai multe tari membre (Grecia, Cipru, Spania, Slovacia) se opun, de teama ca precedentul ar putea duce la tendinte separatiste pe teritoriul lor. Din motive similare, Rusia refuza si ea sa recunoasca un stat kosovar.
Romania face parte din grupul celor citeva tari care nu adera la pozitia majoritara, in acest moment, in Uniunea Europeana, ce inclina spre recunoasterea independentei provinciei Kosovo. Bucurestiul se teme ca regimul separatist de la Tiraspol ar putea folosi precedentul pentru a rupe Transnistria de Republica Moldova.
„Romania ar trebui sa se gindeasca, atunci cind negociaza in cadrul UE, daca pozitia sa divergenta este chiar esentiala sau daca e mai important ca Uniunea sa aiba o pozitie comuna. Iar in contextul actual cred ca este vitala o pozitie comuna, fie ca e de recunoastere a independentei, fie ca nu, dar sa fie a Uniunii in ansamblul ei. Daca UE nu actioneaza impreuna acum, risca un esec total al politicii sale externe asupra unei chestiuni foarte importante, chiar la granita ei“, avertizeaza Sir Brian Crowe, vicepresedinte al Chatham House. Romania ar trebui, asadar, sa cedeze pina la urma, daca nu reuseste sa-si ralieze majoritatea, pentru a nu submina unitatea UE.
