21 de companii romanesti si multinationale precum Coca Cola Romania, Kaufland, Heineken, Bergenbier sau Holcim s-au inteles cu procurorii ca sa scape de raspunderea penala. Corporatiile au achitat taxa de ambalaje de 13 milioane de euro pentru deseuri pe care au pretins ca le-au reciclat. Pet-urile, cutiile si cartoanele exista in realitate si, spun procurorii, au fost aruncate fie la gropi de gunoi, fie aiurea, scrie ziaristul Alex Costache, pe site-ul Romania Curata.

Decizia companiilor de a se intelege cu procurorii este efectul unui dosar penal deschis de Parchetul General care a intrat in forta in piata reciclarii deseurilor de ambalaje. In noiembrie si martie, procurorii au facut 63 de perchezitii iar 50 de suspecti, persoane fizice si juridice, sunt cercetati. In aprilie, procurorii au inculpat reprezentantii unor firme de reciclare a deseurilor pentru evaziune fiscala, spalare de bani si fals. Prejudiciul este estimat la 54 milioane de euro.

Ce este taxa de ambalaje

Potrivit legii, companiile generatoare de deseuri au obligatia sa plateasca o taxa pentru ambalaje sau sa le recicleze.

Companiile romanesti si straine din acest dosar au optat pentru a doua varianta. De regula, multinationalele externalizeaza acest serviciu si apeleaza la firme specializate, prestatoare de servicii de reciclare a deseurilor de ambalaje si operatori licentiati.

In cazul de fata, potrivit procurorilor, companiile generatoare de deseuri de ambalaje au apelat la firme de reciclare si operatori licentiati ca sa scape de tonele de gunoaie, insa au trecut pe hartie cantitati de deseuri reciclate mult mai mari decat in realitate. Adica au "reciclat" fictiv deseuri de ambalaje in loc sa plateasca taxa de 2 lei pe kilogramul de deseuri nereciclate. Cu alte cuvinte, companiile au sustinut ca recicleaza deseurile si nu au platit taxa de ambalaje.

"Operatiuni si tranzactii fictive au fost evidentiate si de o parte dintre societatile cu care cei noua operatori licentiati au incheiat contracte de prestari servicii, care au facturat acestor operatori licentiati servicii de reciclare ce nu s-au realizat in fapt, ceea ce a condus la sustragerea de la plata obligatiilor fiscale", se arata in documentele Parchetului General din acest caz.

Si nu vorbim de cantitati mici. Potrivit Parchetului General, "numai in anul 2014, una dintre societatile prestatoare de servicii de reciclare a deseurilor de ambalaje (Green Session SRL - n.r.) ce face obiectul cercetarilor a inregistrat operatiuni fictive de achizitie si reciclare a unei cantitati de 113.131.060 kg deseuri de ambalaje, care au fost raportate unui numar de 6 operatori economici licentiati in vederea preluarii obligatiilor privind realizarea obiectivelor anuale minime de indeplinit de operatorii economici care au introdus pe piata nationala bunuri ambalate si ambalaje de desfacere", a aratat Parchetul General intr-un comunicat de presa.

Intelegere cu procurorii

Stranse cu usa, companiile generatoare de deseuri de ambalaje, suspecte in dosar, au decis sa evite inculparea si au platit taxa de ambalaje pentru cantitatile de deseuri pe care au pretins in mod fictiv ca le-au reciclat.

Iata lista companiilor care au incheiat deal-uri cu Parchetul si au achitat taxa de ambalaje ca sa scape de acuzatii. Toate companiile au platit la sfarsitul lunii ianuarie, dupa perchezitiile din noiembrie, potrivit unor documente ale Parchetului General puse la dispozitia Romaniei Curate de surse apropiate anchetei:

• Kaufland Romania a achitat taxa de ambalaje de 12.453.043  lei, adica aproape 2,77 milioane de euro.
• Coca-Cola HBC Romania a achitat 12.382.554 lei, adica 2,75 milioane de euro.
• Heineken Romania a platit taxa de ambalaje in valoare de 10.329.198 lei, adica aproape 2,3 milioane de euro.
• Quadrant - Amroq Beverages a platit 8.144.081, adica peste 1,8 milioane de euro.
• Nestle Romania a achitat 2.424.050 lei, adica aproape 540 de mii de euro.
• Bergenbier SA a platit 2.180.924 lei, adica aproape 485.000 euro
• Autoliv Romania a achitat 1.800.263 lei, adica putin peste 400.000 euro.
• Holcim Romania a platit 1.518.909 lei, peste 337.000 de euro.
• Reckitt Benckiser Romania a achitat 1.070.485 lei, adica aproape 238.000 euro.
• Mars Romania a platit 950.476 lei, adica peste 211.000 de euro.
• Carmeuse Holding a platit 807.135 lei.
• Wienerberger - Sisteme de caramizi - 774.889 lei.
• Saint-Gobain Glass Romania - 652.093 lei.
• Jacobs Douwe Egberts Ro - 505.778 lei.
• Farmec SA - 420.443 lei
• Rockwool Romania - 399.566 lei
• Romstal Impex - 383.349 lei.
• Parmalat Romania - 319.370 lei.
• Greiner Packaging - 314.870 lei.
• Negro 2000 - 309.253 lei.
• Agrana Romania - 307.181 lei

TOTAL: 58.448.010 lei, adica aproape 13 milioane de euro platite de aceste companii drept taxa de ambalaje.

Ce s-a intamplat in realitate cu ambalajele reciclate fictiv?

"Le-au aruncat", a explicat sec o sursa din Parchetul General. Practic, sunt acele peturi, cutii si cartoane care umplu gropile de gunoi sau pe care le vedem aruncate peste tot in tara.

Care sunt firmele "prestatoare de servicii de reciclare a deseurilor de ambalaje" la care au apelat "generatorii de deseuri".

In acest dosar este vorba de firmele Session Recycle si Green Session. In perioada vizata de ancheta, firma Session Recycle l-a avut ca administrator pe Catalin Grozavu (27 ani), iar Green Session pe Catalin Grozavu in perioada aprilie 2013 - iunie 2014 si pe Doru George Rosca dupa 30 iunie 2014.

"Cu ocazia cercetarilor s-a stabilit ca, in fapt, activitatea infractionala a fost derulata prin intermediul celor doua societati, respectiv Session Recycle SRL si Green Session SRL, de numitii Grozavu Catalin, Rosca Doru George si Moloiu Iuliu Claudiu, care au fost sprijiniti de numitii Solea Florin Mihai, Necula Mihai Alexandru si Gheorghe Meri, toti acestia fiind beneficiari directi ai sumelor de bani rezultate din savarsirea infractiunilor", se arata intr-o ordonanta a Parchetului General.

Pe 11 aprilie, Catalin Grozavu a fost inculpat pentru evaziune, spalare de bani si fals.

Citeste restul articolului pe RomaniaCurata.ro

Pozitia Kaufland:

Kaufland precizeaza, intr-un drept la replica remis HotNews.ro, ca "nu este parte, in calitate de suspect sau inculpat, in niciun dosar penal si nu a incheiat niciun fel de intelegere verbala sau de alta natura cu procurori cu privire la inlaturarea vreunei raspunderi penale".

Iata mai jos precizarile Kaufland:

"In esenta, Kaufland a fost la randul sau prejudiciata de catre societatile de reciclare si preluare a responsabilitatii cu care societatea avea incheiate contracte prin nerespectarea de catre acestea din urma a propriilor lor obligatii legale si contractuale.

In ceea ce priveste sumele la care se face referire in articol, platite de Kaufland, acestea reprezinta taxa de reciclare la Fondul de Mediu prevazuta de lege, iar nu o contraprestatie rezultata dintr-o intelegere cu procurori sau ca urmare a vreunei presiuni din partea acestora. Precizam ca aceasta plata a fost efectuata de buna-voie si in conformitate cu legea.

Asumarea responsabilitatii ecologice si sociale este un aspect esential al politicii noastre corporative.

Actiunile noastre diverse vin sa sprijine angajamentul nostru pentru un mediu curat si preocuparea pentru societatea in care traim.

Kaufland Romania respecta legislatia in vigoare privind intreg procesul de colectare selectiva atat in cele 108 magazine din toata tara, cat si in cele doua depozite logistice, pe toate fractiile de deseuri pe care le punem pe piata: carton, folie, plastic, sticla, metal, PET-uri s.a. Prin punctele noastre de colectare selectiva prezente la intrarea in fiecare magazin Kaufland incurajam si clientii sa ni se alature in acest demers. In anul 2015, conform celei de-a patra editii a studiului Retailer Scorecard, Kaufland Romania s-a situat pe primul loc in topul retailerilor din Romania ce ofera clientilor un portofoliu de produse responsabile cu mediul.

In plus, Kaufland intelege necesitatea protejarii mediului inconjurator, oferind tot mai multe produse certificate FSC si folosind hartie reciclata ori de cate ori avem ocazia. Hartia pe care este ziarul nostru saptamanal provine de la furnizori certificati FSC iar o mare parte din aceasta este hartie reciclata".

Pozitia Coca Cola:

Ca urmare a intrebarilor dumneavoastra, consideram ca este important sa sublinem o serie de aspecte in legatura cu articolul preluat de pe website-ul www.romaniacurata.ro.

- Coca-Cola HBC isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile si reglementarile din Romania. Pentru noi este cu atat mai important sa ne putem indeplini obligatiile de reciclare si valorificare a deseurilor de ambalaje, in baza legislatiei in vigoare, cu cat sustenabilitatea este unul dintre pilonii care stau la baza strategiei noastre. Coca-Cola HBC Romania a sustinut si sustine in continuare o multitudine de proiecte care au ca scop protejarea mediului inconjurator si reducerea impactului asupra acestuia.

- In conformitate cu Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, producatorii si importatorii de bunuri ambalate sunt obligati sa respecte tintele anuale de minimum 60% pentru colectare si reciclare. Pentru anul 2015, informatiile disponibile la data de 25 ianuarie 2016 aratau un grad de colectare si reciclare sub nivelul minim impus de lege.

- De aceea, plata efectuata de Coca-Cola HBC catre Administratia Fondului pentru Mediu (AFM) in data de 25 ianuarie a.c. s-a facut in baza legii Fondului pentru Mediu (OUG 196/2005 – art.9.1 lit.d), care impune producătorului sau importatorului de bunuri ambalate sa achite o contributie de 2 lei pentru fiecare kg de deșeu de ambalaj nereciclat/ nevalorificat, ca diferența intre nivelul (mai mic) realizat și nivelul obiectivului anual stabilit prin lege.

- Plata contributiei efectuata de catre Coca-Cola HBC Romania este independenta de investigatia Parchetului General si este facuta conform OUG 196/2005 mentionate mai sus.

- Impasul sistemului de colectare si reciclare a deseurilor de ambalaje a aparut în toamna anului trecut, în urma controalelor AFM, care a concluzionat ca anumite cantități de deșeuri de ambalaje raportate ca fiind reciclate in 2014 de către OTR-uri - în baza declarațiilor oficiale primite de la reciclatori - nu au fost, in realitate, supuse operațiilor de reciclare.

- In noiembrie 2015 Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a anuntat inceperea unei anchete referitoare la sistemul de colectare si reciclare a deseurilor de ambalaje din Romania.