Mai multe ONG-uri au formulat propuneri de modificare a legilor privind liberul acces la informatiile de interes public si transparenta decizionala in administratia publica.
Asociatia pentru Apararea Drepturilor Omului in Romania - Comitetul Helsinki (APADOR-CH), impreuna cu alte ONG-uri, printre care Centrul de Resurse Juridice (CRJ), Asociatia Pro Democratia (APD) si Institutul pentru Politici Publice (IPP), a intocmit un set de propuneri pentru modificarea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public si a Legii nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica, pentru ca autoritatile statului sa fie cit mai transparente.
Propunerile vizeaza ca persoanele care nu aplica cele doua legi sa fie amendate civil si ca informatiile privind contractele de achizitii publice sa fie comunicate din oficiu de catre institutiile publice, astfel incit ONG-urile sa nu fie nevoite sa se lupte in instante dupa copiile contractelor.
Propunerile societatii civile se extind si catre largirea sferei de aplicare a celor doua legi, astfel incit Legea nr. 52/2003 sa acopere si Guvernul, si institutia prefectului, iar Legea nr. 544/2001 sa acopere persoanele juridice care presteaza servicii de utilitate publica.
Organizatiile subliniaza ca cele doua legi ale transparentei trebuie sa fie separate, nu inglobate in Codul de procedura administrativa. Proiectul Codului de procedura administrativa a fost lansat in dezbatere publica de catre Ministerul Internelor si Reformei Administrative (MIRA), pe 16 noiembrie 2007.
Dupa opinia ONG-urilor, codul este „un amalgam de dispozitii de procedura (…), fara sa rezolve in esenta (…) existenta unui numar mare de acte normative“. Proiectul este inca in discutie, iar societatea civila este invitata de MIRA pe 20 decembrie la negocieri privind forma finala a Codului de procedura administrativa, insa „noi nu mergem acolo pentru asta, ci vrem sa se renunte la acest cod si sa se adopte tezele prin hotarire de guvern, dupa care sa se constituie o comisie care sa se apuce de proiect, lasind legile cu statut special“, dupa cum ne spune Radu Nicolae, coordonatorul programului de Integritate Publica la CRJ.
