"Guvernul da televiziunii si radioului public 300 de milioane de euro, aproape atit cit iau, din economia privata, toate sutele de siteuri, radiouri, ziare si televiziuni private la un loc! O stire de pe realitatea.net indica cele doua valori: 950 de milioane de lei pentru televiziune si 383 de milioane de lei pentru radioul public. Pentru ambele institutii, bugetul e crescut semnificativ. Nu de 7 ori in cazul TVR, pentru ca taxele de la contribuabil nu vor mai veni, dar, oricum, crescut. Interesanta este comparatia. Cele doua institutii, fiecare cu mai multe canale, string, impreuna, aproape 300 de milioane de euro. Bani de la buget. In acest timp, toata media privata, de la marile canale ProTV, Antena 1 si pina la Digi24, canalele de sport, dar si zecile de ziare nationale si locale, sutele de siteuri si zecile de radiouri, ZU, Europa FM, Kiss FM, blogurile si toate marcile pe care le consumati zilnic aduna 350 de milioane de euro din piata de publicitate intr-un an, scrie Tolo.ro.

ActualitateFoto: Colaj foto

DW: Presedintele, Dragnea si democratia defecta. Cum sta democratia dupa Brexit, Trump si protestele anti-mafiote ale zecilor de mii de romani de duminica? Cum evolueaza in tarile anglo-saxone? In Romania continua sa fie defecta, dar vadeste si progrese remarcabile. Stam chiar mai rau decat am crezut la capitolul scepticism. Partial insa, stam mai bine in sfera democratiei. Nu dilemele, pana la un punct firesti, provocate unor ganditori de anvergura lui Andrei Plesu de derapaje smintitoare, precum ivirea in primplan politic a unor Trump, Dragnea, Beciu si compania, sau urgenta suspecta cu care noua alianta guvernamentala de la Bucuresti simte nevoia sa-i scape de pedepse pe mai marii penali alcatuind oligarhia romaneasca, mi se par marea problema. Ci, dincolo de ea, grila rigida, nerabdatoare, neiertatoare, parca, pe care nu putini intelectuali o aplica, sever, democratiei. In aceasta privinta, un calm suveran, impasibilitatea si o mai ampla generozitate mi se par dezirabile. Si nu pare catusi de putin recomandabil sa se arunce in una si aceeasi oala ceea ce par a fi atat in est, cat si in vest, defectiuni ale democratiei, scrie Deutsche Welle.

Povestea terifiantului mafiot Zaher Iskandarani. Cum a pus stapanire pe Romania fostul informator al Securitatii si ofiter al serviciilor secrete siriene. "Printul Banatului", cum a fost poreclit Zaher Iskandarani, dat in urmarire internationala, a fost fotografiat, anul trecut, la o cafea, intr-un bar din orasul libanez Kaslik. Cel mai complet portret al lui Zaher Iskandarani a fost realizat de istoricul si publicistul Marius Oprea, in volumul "Mafia araba in Romania", care aparuta in 2016, la editura Corint. Inainte de 1989, s-a aflat in legaturi cu Departamentul Securitatii Statului, dar s-a confirmat ca era ofiter de informatii sirian. Acesta controla retelele de contrabanda cu tagari, alcool si cafea prin granita de Vest. "Cel mai adesea cu complicitatea autoritatilor locale si central din diferite institutii, inclusiv din Politie, Vama si SRI", sustine Marius Oprea, scrie Adevarul.

Grozavia de la Bamboo dezvaluie realitatea din toata tara. Legile haotice lasa cluburile sa functioneze chiar si fara acte. Ordonanta Colectiv, emisa dupa tragedia in care si-au pierdut viata 64 de persoane si peste 300 au fost ranite, a dat peste cap sistemul de avizare al cluburilor si al salilor de eveniment. In loc sa creeze ordine, noua reglementare a facut ca institutiile statului sa nu mai poata sanctiona locatiile, iar cluburile sa poata functiona fara avize. Concret, Sosa&Sosa-Club Expirat a fost amendat de Politia Locala Sector 4, in data de 30.09.2016, pentru lipsa autorizatiei de functionare. Asta dupa ce, in iunie 2016, a primit un avertisment ca sa isi obtina avizele necesare functionarii. Ulterior, la un nou control efectuat la acelasi club, in luna octombrie, politistii locali au fost anuntati de reprezentantii acestuia ca au depus un certificat de grefa, prin care aratau ca au introdus contestatie la procesul verbal contraventional intocmit de politistii locali, suspendand efectele acestuia pana la solutionarea plangerii contraventionale, scrie EVZ.ro.

Romania furata. Cine sunt vinovatii pentru "dezastrul RADET". A doua retea din lume de distributie centralizata a energiei termice, dupa Moscova, este la Bucuresti. Tot la Bucuresti este si cea mai mare subventie acordata pentru caldura din tara. Peste jumatate din costul unei gigacalorii este acoperita de Primaria Generala de la bugetul local si de stat. Lipsa investitiilor, mangementul defectuos, si coruptia se traduc in pierderi de 160 de milioane de euro in fiecare an, scrie digi24.ro.

Guvernarile PSD, foarte generoase cu SRI: Ponta a dublat banii pentru jumatatea buna a "binomului". Desi, public, liderii PSD s-au plans in permanenta de activitatea SRI, sugerand ca aceasta institutie alimenteaza DNA cu dosare, la alcatuirea bugetelor anuale s-au dovedit a fi foarte generosi. O analiza a alocarilor bugetare din 2009, cand a inceput criza economica, arata ca premierii Emil Boc si Dacian Ciolos au avut curajul sa taie din banii acestui serviciu. In schimb, in guvernarea Ponta, bugetul a explodat. Din 2006 pana in 2015, SRI a fost condus de George Maior, fost senator PSD, iar din 2015 in fruntea institutiei se afla fostul parlamentar PC/PNL Eduard Hellvig, scrie Romania libera.

Dreapta liberala manifesta l'esprit de l'escalier. Ipoteza noastra este ca am asistat nu atat la un protest civic cu tema justitiara, ci la unul partizan, o reactie intarziata la victoria PSD in alegeri. Manifestatia din seara de duminica a avut un succes atat de mare deoarece organizatorii ei au reusit sa prezinte actiunea guvernului ca pe o abolire a legii penale. Cu alte cuvinte, ca pe ceva de o gravitate fara precedent, care ar destrama intreaga ordine existenta. Clementa in sine, chiar extinsa nemasurat, nu poate provoca o revolta, e nevoie ca urmarile ei sa para teribile si intolerabile. Or, ideea ca ordonanta guvernului PSD ar desfiinta ideea insasi de pedeapsa si ca de aici inainte totul ar decurge intr-o totala impunitate a fost receptata cu oroare in anumite straturi ale societatii romanesti. Nici dupa incendiul din clubul Colectiv nu au fost atatia oameni in strada, ceea ce sugereaza ca, de data aceasta, au fost incorporate motivatii mai largi decat cele de ordin etic. Nu compasiunea si indignarea (ca in toamna lui 2015), ci mai curand ingrijorarea pentru propria conditie sociala si economica. Daca imaginea care a stat la temeiul mobilizarii a fost instituirea impunitatii totale si destramarea consecutiva a ordinii existente, atunci tinerii mai bine ancorati in realitatea economiei liberale au fost primii care s-au simtit amenintati de perspectiva unei rasturnari de paradigma economica, scrie Deutsche Welle.