Cum se dau legile cu dedicatie. Cazurile Vlasov/Florin Iordache, Sova/Hrebenciuc si Zsolt Nagy/Chiuariu. Ancheta deschisa de procurorii DNA in cazul initiativei legislativa privind gratierea si ordonanta de urgenta de modificare a codurilor penale, nu este prima privind modul in care s-au adoptat actele normative in Romania. Alte trei dosare, anchetate de procurorii DNA, au vizat acte normative controversate, promovate prin Guvern sau Parlament. In toate cazurile, cei implicati vorbesc de rolul vital pe care il au ministrii Justitiei, sau membrii Comisiilor Juridice din Parlament. Cel mai cunoscut caz este, fara indoiala, cel in care fostul deputat PSD, Viorel Hrebenciuc, discuta cu colegul sau de partid,fostul senator Dan Sova, abrogarea unor articole din Codul Penal si Legea Amnistiei. Modificari vizate: abuzul in serviciu sa nu mai fie incriminat si nici folosirea influentei de partid in scopul obtinerii de foloase necuvenite. "Boss, deci, automat, suntem beliti", spunea Hrebenciuc, despre unul din articolele problema, relateaza Adevarul.
Premierul Grindeanu este suspectat de plagiat intr-o lucrare universitara. Coautorii si coordonatorul cartii recunosc: volumul contine pasaje copiate fara citare. Dupa Victor Ponta, Sorin Grindeanu este al doilea premier PSD suspect de plagiat. Circa 10% din cartea "Introducere in informatica sociala", semnata de Grindeanu, impreuna cu alti doi autori, in anul 2000, este copiata. "Intr-adevar, capitolul din carte pare aproape identic cu articolul meu din 1996, si este putin probabil ca sa fie o coincidenta", a declarat una dintre "victime". "Cine sa stie ca Grindeanu va ajunge premier?", s-a intrebat, cu naduf, coordonatorul lucrarii, atunci cand a fost intrebat despre aceasta situatie. "Imi pare rau ca s-a ajuns aici. Ceasul rau", a spus al doilea autor. In ceea ce-l priveste pe al treilea semnatar, Sorin Grindeanu, nu a putut fi contactat pana la ora redactarii acestui material. Cartea "Introducere in informatica sociala" a aparut in anul 2000, la Editura de Vest din Timisoara si are trei autori: Cornel Giulvezan, Gabriela Zaporojan (casatorita ulterior Grosseck) si Sorin Grindeanu. Volumul se dorea a fi material pentru studentii de la Universitatea de Vest, unde cei trei predau in calitate de lector, asistent, respectiv preparator, anunta Romania Libera.
Revolutia de catifea a romanilor la rascruce. Incotro o va apuca de aici incolo ceea ce ar putea fi o revolutie de catifea romaneasca? Protestelor le trebuie urgent o conducere inteligenta, onesta si articulata, care sa le apere de provocari si deturnari.Iesirea in strada a unei disciplinate jumatati de milion de oameni, sfidand gerul naprasnic, diversiunile politice si subminarea protestelor de catre propagandisti manipulatori instapaniti peste televiziunile oligarhiei, ori, pe alocuri, prin provocatori coordonati, nu se mai poate califica drept simple proteste de strada. Dar ce anume sunt? Si ce anume vor deveni? Recent, Alina Mungiu Pippidi se mira de pulsiunile unui popor chipurile " cinic si plictisit", protestand (brusc) la doar cateva luni dupa ce a admis, prin absenteism, victoria PSD in alegeri. Potrivit ei, "Razboiul civil pe care il vedem nu e despre integritate, foloseste doar pe unii oameni care cred in ea si face praf democratia si statul de drept. Cistigatorii alegerilor vor sa fie deasupra legii. Pierzatorii vor sa le cistige la masa verde". Aiuritoarea declaratie merita analizata nu atat psihologic, in cheia unor frustrari narcisiste, cat si sociologic. Realitatea este ca, la alegeri, electoratul, neprovocat direct, s-a comportat firesc, desi usor irational si imprudent, optand pentru a lua distanta de localurile de vot, ori de a accepta, majoritar, promisiunile hiperatragatoare ale castigatorilor, scrie Deutsche Welle.
Detinuti din penitenciarul Rahova mi-au aratat de ce ordonantele lui Dragnea nu-s pentru ei. Detinutii din Rahova ar fi vrut mai degraba o lege care sa-i ajute sa se elibereze conditionat mai usor decat se intampla in prezent. Chipul lui Dragnea multiplicat de cele sase monitoare TV spanzurate de tavanul blocului de detentie E8 din penitenciarul Rahova te duce cu gandul la imaginea Fratelui cel Mare. Iar cei 50 de locatari ai camerei au toate motivele sa fie fericiti. Sunt norocosii cobai ai unui experiment pus in aplicare, de vreo doua saptamani, de mai-marii penitenciarului: puscarie la standarde europene. Acum si pentru detinutii din Romania. Momentan, programul e valabil doar pentru vreo suta de detinuti care se bucura de conditiile regimului deschis. (...) Detinutii joaca table, rummy ori stau cu gaturile intepenite in timp ce urmaresc atent monitoarele de pe care curg in nestire burtierele "Breaking news". Un singur televizor e fixat, discret, intr-un colt, pe Euronews. Ruleaza o stire despre Trump. Pe celelalte e Dragnea. Subiectele zilei sunt ordonanta privind modificarile la Codul Penal si proiectul legii gratierii. Aur curat, ai zice. Nu-i chiar asa. Am vorbit cu cativa dintre ei si am aflat ce-i roade mai tare. "Eliberarea conditionata, va spun, e problema cea mare. E mult mai importanta decat o discutie pe tema gratierii. Aici trebuie sa se umble. Sunt colegi carora li s-au dat doua, trei amanari. Pai, decat sa-i mai adaugi unuia o amanare la o eliberare conditionata de cativa ani, mai bine ii dadeai din prima 13 ani, in loc de 10. Eliberarea conditionata e solutia mai rapida si mai de preferat decat gratierea. Asta cred eu.", le-a spus Cristi, unul dintre detinuti, jurnalistilor de la Vice.
Cine sunt cei noua judecatori ai Ordonantei 13. Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) este institutia care urmeaza sa decida soarta Ordonantei de Urgenta nr. 13, din pricina careia sute de mii de romani au protestat in aceasta saptamana. Cei noua judecatori ai Curtii sunt numiti pe baza unui algoritm politic. Vineri, 3 februarie, Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, a anuntat ca a sesizat CCR pe tema adoptarii Ordonantei privind modificarea Codului Penal si a Codului de Procedura Penala. Presedintele CCR, Valer Dorneanu, a declarat ca asteapta sesizarea si ca termenul fixat pentru analiza va depinde de prevederile constitutionale si de "constiinta" judecatorilor. PressOne va prezinta biografiile celor noua judecatori, numiti conform unui algoritm politic, pentru a vedea cine sunt oamenii de care depinde soarta Ordonantei nr. 13. Presedintele Curtii Constitutionale, Valer Dorneanu (72 de ani), este profesor universitar, doctor in Drept, fost membru al PSD in perioada 2000-2010. PSD este si partidul care l-a propus, la 13 iulie 2013, pentru functia de magistrat al CCR. Dorneanu si-a inceput cariera ca procuror, in 1967. In perioada 1989-1990 a fost, potrivit Agerpres, membru in Comisia juridica si constitutionala a CPUN (Consiliul Provizoriu de Uniune Nationala), iar intre 1990 si 1992 a fost consilier pe probleme de legislatie al fostului presedinte Ion Iliescu.
O cadere in gol. Decizia Avocatului Poporului de a sesiza Curtea Constitutionala ar putea rezolva pe moment situatia, dar imaginea acestui guvern este compromisa ireversibil.Avocatul Poporului a hotarat in cele din urma sa atace Ordonanta guvernului la Curtea Constitutionala, admitand ca Presedintele Iohannis avusese dreptate indicandu-i existenta unui precedent favorabil. Prin urmare obiectia sa cu privire la limitarea legala a fost inlaturata. Raspunderea cade de aici inainte exclusiv asupra Curtii. Victor Ciorbea a invocat mai multe argumente, referindu-se, pe de o parte, la inexistenta "urgentei", iar pe de alta, la aspecte de continut printre care si tema abuzului in serviciu. Nu vom insista asupra lor. Cert este ca sesizarea Avocatului Poporului este cea mai buna, daca nu singura, cale procedurala care ar putea duce la invalidarea ordonantei. Presedintele Klaus Iohannis, dupa ce explorase alte posibilitati, inaintase el insusi o sesizare invocand existenta unui conflict intre puterile statului. Judecand insa dupa precedentele existente, acest lucru nu ar fi dus la invalidarea actului aflat acum in discutie. Prin urmare Avocatul Poporului, singura institutie investita sa atace ordonantele de urgenta ale guvernului, a ramas indispensabil, scrie Deutsche Welle.
0
1
