Cotidianul britanic The Financial Times lauda, intr-un articol publicat marti, progresele "admirabile" pe care le-a facut Romania in ultimul sfert de secol, inclusiv in lupta anticoruptie, avertizand insa ca tara trebuie sa evite o asociere cu "baietii rai" ai Europei si ca elite politice "contaminate" care au aparut dupa Revolutia din 1989 "nu mai corespund cu aspiratiile generatiilor de romani nascuti" in acea perioada.
"Garda veche rezista in fata sanselor unei tari cu o crestere rapida de a participa deplin la dezvoltarea UE", scrie deschiderea articolului, in care se arata ca interesul national fundamental al Romaniei "este sa nu fie retrogradata intr-un colt mort al Europei din punct de vedere diplomatic si economic, asa cum s-a intamplat atat de des in istoria sa, si unde risca sa fie manipulata de marile puteri, inclusiv Rusia".
"Doua consecinte rezulta de aici. Prima, Romania trebuie sa respecte standardele democratice interne si domnia legii astfel incat sa nu fie asociata cu "baietii rai" din fosta jumatate comunista a Europei si, in acest fel, sa isi piarda influenta in UE. A doua, Romania trebuie sa continue sa isi intareasca finantele publice, competitivitatea in mediul de afaceri si alte zone de performanta economica pana la punctul in care va putea, intr-o zi, sa adere la moneda unica", scrie cotidianul britanic, care arata ca arata ca elitele politice care au rezultat din tranzitia la democratie si capitalism de dupa 1989 exercita in continuare un control strans asupra vietii publice.
Tot mai mult, insa, aceste elite contaminate nu mai corespund cu aspiratiile generatiilor de romani nascuti chiar inainte si dupa caderea comunismului. Intrebarea este cand, si la ce nivel, aceasta generatie va avea sansa sa isi asume responsabilitatea de a face astfel incat Romania sa sa joace un rol deplin si constructiv in viitorul Europei, subliniaza FT.
Publicatia britanica lauda progresele "admirabile" pe care le-a facut Romania in ultimul sfert de secol, adaugand ca, pentru a asigura prosperitatea si stabilitatea Romaniei, clasa politica, liderii de afaceri si societatea in intregul sau vor trebui sa demonstreze vointa si capacitatea de a se angaja in faza urmatoare de dezvoltare a Europei, in conditiile in care guvernele occidentale devin nerabdatoare in fata tendintelor provocatoare si nedemocratice dintr-o serie de tari est-europene, in special Ungaria si Polonia.
In ceea ce priveste zona euro, FT recomanda ca "Romania sa nu incerce sa alerge inainte sa poata merge", in conditiile in care introducerea monedei euro inainte ca tara sa fie complet pregatita poate conduce la o catastrofa economica, asa cum a aratat-o exemplul Greciei. Insa, in conditiile in care Marea Britanie va iesi din UE in martie 2019, Romania va ajunge sa fie membru al unui grup restrans de 8 state care nu fac parte din Zona euro, iar vocea lor ar putea fi mai greu auzita la Bruxelles, Berlin si Paris.
Ca si in Grecia, adevarata intrebare este daca elitele politice din Romania sunt capabile sa se curete de coruptie, daca domnia legii poate prevala asupra retelelor opace de interese private conectate politic si daca institutiile publice sunt suficient de puternice pentru a se apara de presiunile politice.
"Asa cum a descoperit Grecia, calitatea de membru al zonei euro cere un pret foarte greu de la o tara unde institutiile si legea sunt ostatice ingerintei partidelor politice si unde un sistem de clientelism face ca licitatiile publice sa fie acordate celor care au conexiunile potrivit", mai arata FT.
Prestigiosul ziar britanic arata ca, in ultimii patru ani, Romania facut mai multe progrese in lupta impotriva coruptiei in randul elitelor politice si de afaceri decat isi imaginau unii. "Indivizii curajosi si hotarati de la conducerea luptei anticoruptie merita un credit pentru asta, ca si presedintele Klaus Iohannis, care, de la alegerea sa in 2014, s-a dovedit un aparator ferm al standardelor inalte in viata publica".
Din nefericire insa, aceiasi patru ani au relevat modelul tentativelor unor politicieni influenti de a neutraliza eforturile luptei anticoruptie. Dupa protestele masive din februarie care au determinat guvernului sa renunte la OUG 13, pare plauzibil sa consideri ca societatea romaneasca a ajuns la maturitate si nu mai tolereaza abuzurile flagrante de putere din partea clasei politice. Exista, intr-adevar, un sentiment sporit de dezgust in randul tinerilor romani din mediul urban in ceea ce priveste coruptia, continua FT.
Si totusi, in august, guvernul a propus noi masuri care zguduie sistemul judiciar. Potrivit acestor propuneri, presedintele nu mai numeste procurorii sefi iar procurorii DNA nu vor mai putea investiga magistratii. Atat Comisia Europeana cat si ambasada SUA la Bucuresti si-au exprimat ingrijorarea fata de aceste propuneri, noteaza FT.
0
21
