Subiectele zilei: "Taranul roman ortodox nu este gay". O re-vociferare a ultraortodoxismului; Ministerul Sanatatii, principalul instrument de intretinere a starii de mizerie si subdezvoltare din spitalele din Romania; Presa din Europa, in continuare cu ochii pe Romania. Jurnalistii straini au mers in Teleorman

de Ioana Birsan     HotNews.ro
Marţi, 6 februarie 2018, 5:59 Revista Presei | Subiectele Zilei

Subiectele zilei
Foto: Colaj foto
"Taranul roman ortodox nu este gay". O re-vociferare a ultraortodoxismului. Scandal la Muzeul Taranului Roman (MTR), dupa ce un grup de persoane a intrerupt proiectia filmului "120 de batai pe minut", motivand ca filmul este despre homosexuali, care sunt "incompatibili cu valorile taranilor romani ortodocsi". Opinia publica condamna incidentul, insa din ratiuni diferite. Daca reprezentantii Bisericii Ortodoxe sugereaza ca actiunea are caracter ilegal dar moral, antropologii si activistii LGBT spun ca e vorba despre o manifestatie de ura la adresa minoritatilor sexuale. Fostul director al muzeului, Vintila Mihailescu, a declarat, pentru Adevarul, ca incidentul reprezinta un atentat la ordinea publica. "Mai mult, este un act anticultural: filmul cu pricina a fost premiat la Cannes nu pentru continutul sau, ci pentru ca este un film bun. Singurul lucru in care cred acesti ultra-ortodocsi este ura, nu iubirea - ceea ce te pune pe ganduri daca au inteles cu adevarat ceva din mesajul christic sau din parabola cu aruncatul pietrei", a spus acesta, citat de Adevarul.

Am trait o luna cu 8 lei pe zi pentru mancare si bautura, iar asta mi-a schimbat viziunea asupra lumii in care traiesc.
Am ales suma de 8 lei pentru ca, daca nu ma insel, cam aceasta era valoarea unui bon de masa pe vremea aceea (in 2012). Aveam voie sa cheltuiesc mai mult intr-o zi, important era ca la finalul saptamanii sa ma incadrez in limita a 54 de lei. Trebuia sa-mi cumpar totul, nu aveam voie cu nimic "de acasa". Costuri precum gazul folosit pentru gatit, sau uleiul, nu le-am inclus, dar nu cred ca ar fi influentat mult calculele. Daca vrei sa supravietuiesti cu doar 8 lei pe zi bani pentru mancare, trebuie sa te gandesti la cum o faci. Nevoia de baza, supravietuirea, nu iti mai e asigurata. Daca gresesti si te avanti la prea mult, stai si rabzi pana la finalul saptamanii, cand poti sa intri in bugetul pentru saptamana viitoare. Prima lectie, cat de greu este sa mananci cat de cat echilibrat daca nu ai bani, scrie Toma Grozavescu pe Republica.

Ministerul Sanatatii, principalul instrument de intretinere a starii de mizerie si subdezvoltare din spitalele din Romania. Din 1990 pana in prezent, ministrii sanatatii au emis ordin dupa ordin privind conditiile minime privind autorizarea unei unitati sanitare, acestea au fost permanent ignorate iar mizeria a fost ascunsa prin pres prin acordarea de noi termene. De 27 de ani! Dar oare nu sunt bani? Aceasta este o minciuna menita a ne adormi criticile. Priviti cu atentie poza de la spitalul din Timisoara. Trebuie licitatii indelungate pentru a achizitiona o saltea sau un cearceaf nou? Trebuie licitatie si o finantare exceptionala pentru a da o mana de vopsea pe un par metalic? Nu se pot completa dalele de faianta sau schimba tavile ruginite, cu bani putini sau chiar cu voluntariat? Categoric este vorba de o lipsa de interes, o obisnuinta cu mizeria, o proasta gospodarire a bunului pe care managerii de toate nivelele se complac in a nu-l administra macar cum fac cu bunurile proprii, de acasa. Sa nu uitam ca nu vorbim de termene acute ci deja de ani, multi ani. Unii nu mai asteapta decat renovare integrala, la cheie sau spitale noi. Zau asa?!, relateaza Sorin Paveliu pe blogurile Adevarul. 

Educatia memoriei. Sau despre speranta trecerii adevarurilor dintr-o generatie in alta. Interviu cu Ana Blandiana. "Am participat la mitingurile #rezist si in februarie, si in decembrie, de fiecare data nu numai cu nostalgia miscarilor de strada infinit mai mari din 1990-1996, ci si cu uimirea si spaima in fata scurtimii memoriei oamenilor. Cum puteam sa sper ca vor intelege ce a fost comunismul cand nu isi mai aminteau intamplari de care fusesera pline ziarele si marcasera opinia publica cu doar 20 de ani in urma...Sigur, conditiile erau mult diferite, atunci era inca vie emotia obtinerii recente a libertatii si spaima pierderii ei, in timp ce acum de libertate raul profita mai mult decat binele, ca sa-l citez pe Lech Wallesa, banalitatea libertatii se amesteca si se confunda cu banalitatea raului intr-un amestec toxic si indigest", a spus scriitoarea. "Un profesor de la Stiinte Politice de la Cluj mi-a povestit ca, deranjat de lipsa de atentie a studentilor in timp ce le vorbea despre reziduurile comunismului in Romania de azi, i-a intrebat de ce nu-i intereseaza tema si i-au raspuns "pentru ca ei oricum vor emigra dupa terminarea facultatii", a mai adaugat aceasta in cadrul unui interviu pentru revista Timpul.

Presa din Europa, in continuare cu ochii pe Romania. Jurnalistii straini au mers in Teleorman. Romania continua sa starneasca interes in ochii presei straine. Un jurnalist de la Euronews a stat mai multe zile in Romania, timp in care a realizat un amplu reportaj despre coruptie, justitie, proteste, schimbari legislative controversate si dosarul Belina. "Dragnea spune ca ancheta in derulare e un atac violent la adresa guvernului. Ghidului nostru local ii este teama de influenta lui Dragnea si a preferat sa ramana anonim in fata camerei: "Inainte de contractul de inchiriere, veneam aici la pescuit si faceam gratare pe insula Belina. Acum sunt garduri si nu avem voie sa intram in zona. Dupa preluarea de catre TelDrum, au fost puse bariere si doar colaboratorii lor au acces. Nu si noi", a spus Hans von der Brelie, jurnalist Euronews. Hans von der Brelie, jurnalist Euronews: Cand am venit de la aeroport, l-am intrebat pe taximetrist: "Romania si-a schimbat guvernul de trei ori intr-un an. Cum va explicati acest lucru?". Taximetristul mi-a raspuns prin doua cuvinte: bani si mafie, relateaza Digi24.

Ispita extremista si daimonul din noi. In Romania, un grup de militanti crestini a oprit cu forta prezentarea peliculei "120 de batai pe minut", un film laureat al marelui premiu al juriului la Cannes, anul trecut, despre lupta pentru acces la tratament, despre dragostea si moartea unor oameni contaminati cu virusul SIDEI. Un copil de opt ani dintr-o suburbie pariziana s-a vazut lovit salbatic si pus la pamant. Doi agresori adolescenti recunoscusera in el "evreul", caci baiatul purta pe cap o kippa. Ce au toate acestea in comun? Fapte nasite de excesul de zel. Un fanatism tipic epocii. Si un extremism care ia proportii. Dar de ce? De ce pare tot mai greu de evitat fundamentalismul? Ultranationalismul? Ura? De ce le vine unora usor sa intrerupa difuzarea unui film despre minoritati sexuale contrazicandu-le convingerile? Altora sa bata un copil nevinovat? Pentru ca in epoci turbulente, de schimbari profunde, dorinta omului de a se agata de ceva cat mai stabil devine, uneori, irepresibila. Or, nimic nu depaseste in turbulenta modernizarea si globalizarea. Si nimic nu ne pare mai stabila decat identitatea noastra, pe care buletinul n-o poate defini cu forta sufletelor si colectivitatilor, potrivit Deutsche Welle.

Ei sunt cei 10 ofiteri pe care i-au recunoscut la DIICOT fetele, in dosarul de pedofilie si trafic de persoane. Numele lor sunt: Liviu Barbos, Sorin Brandus, Cezar Cioclea, Ion Craiu, Marian Mandroc, Stefan Marinache, Gheorghe Miclea, Marius Olteanu, Gabriel Predoiu si Alexandru Zama. Dupa 13 ani in care nimeni nu a dat crezare victimelor, degetul lor arata catre cei care le-au vazut, fara sa intervina, chiar in sediul unde ele erau exploatate. Cei 10 barbati in uniforme indicati de fete, unele minore, sunt politisti, comisari de garda, procurori si ofiteri de informatii din "cercul Shanghai". Ei fost recunoscuti in urma unei ample operatiuni a DIICOT, care alaturi de specialisti din serviciile secrete, luptau, de fapt, impotriva colegilor care protejau reteaua chinezilor Mihai si Sam. Reteaua nu facea doar exploatarea sexuala a unor fete fara aparare, ci si trafic de persoane, catre spatiul UE, la un nivel care constituia un pericol la siguranta nationala. Recunoasterea celor 10 de la DIICOT ar fi trebuit sa fie doar inceputul dosarului ofiterilor, asa cum credea procurorul care-i cerceta, Olga Vrinceanu. Dar, dintr-o data, totul s-a stopat. Asa ca figurile si numele acestor 10 ofiteri ies abia acum la iveala, ele ramand pana acum in dosarul public initial, in care doar proxenetii au fost condamnati, informeaza Tolo.ro.


Citeste mai multe despre   



















3182 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version