Temerile americane cu privire la initiativa europeana de aparare si tensiunile dintre Statele Unite si Turcia in Siria au aruncat o umbra asupra reuniunii ministeriale NATO de la Bruxelles, riscand sa puna la incercare unitatea Aliantei, potrivit Le Point. Neincrederea americanilor a dus la apeluri la dialog din partea europeana, scrie Le Vif. Secretarul american al apararii Mattis ii va presa pe aliatii europeni in privinta cheltuielilor militare, apreciaza The New York Times. Daca presa maghiara se bucura ca Secretarul general al NATO sustine Ungaria in disputa cu Ucraina, Le Monde vorbeste despre "o reforma delicata" a structurilor de comanda ale Aliantei.
Temerile americane cu privire la initiativa europeana de aparare si tensiunile dintre Statele Unite si Turcia in Siria au aruncat o umbra asupra reuniunii ministeriale NATO de la Bruxelles, riscand sa puna la incercare unitatea Aliantei. Secretarul general al NATO, norvegianul Jens Stoltenberg, a reiterat marti ingrijorarile Statelor Unite si le-a reamintit aliatilor europeni limitele initiativei lor de aparare, potrivit Rador.
"UE nu trebuie sa inlocuiasca ceea ce face NATO" si nu trebuie sa-si inchida pietele de aparare americanilor si altor tari din afara UE, a avertizat el in ajunul unei reuniuni a ministrilor Apararii din cadrul Aliantei. "Nu ar avea niciun sens ca UE si NATO sa intre in concurenta", a insistat dl.Stoltenberg. Mesajul a fost conceput ca un raspuns la preocuparile exprimate de delegatia americana condusa de secretarul american al Apararii, Jim Mattis.
"Sustinem initiativa europeana, cu conditia ca aceasta sa fie complementara si sa nu se indeparteze de activitatile si nevoile NATO", le-a declarat duminica ziaristilor d-na Katie Wheelbarger, insarcinata cu securitatea internationala la Departamentul american al Apararii. "Nu vrem ca UE sa ia resursele NATO", a repetat ea.
Unii europenii au fost surprinsi, chiar agasati, de acest ton ofensiv. "Exista o dorinta reala de a lucra impreuna si de face acest lucru cu incredere", a asigurat un diplomat european la Bruxelles. "Exista o complementaritate cu NATO, iar europenii nu au nicio intentie de duplicare inutila sau de achizitionare de capacitati inutile", a adaugat el. "Americanii si tarile din afara UE se tem ca o cooperare structurata permanenta (CSP sau PESCO in limba engleza) le limiteaza accesul la pietele de aparare ale tarilor UE si privilegiaza companiile europene", a explicat un alt diplomat european.
"Daca vor sa participe la PSC pe picior de egalitate, avem nevoie de o relatie de egalitate, deoarece tarile europene nu pot oferi echipamente de aparare pe piata americana", a subliniat el.
In schimb, frictiunile dintre Washington si Ankara ar putea ameninta unitatea NATO. Operatiunea militara turca din nordul Siriei impotriva fortelor kurde aliate cu Washingtonul a slabit lupta impotriva organizatiei Stat Islamic (ISIS), a declarat secretarul de stat al SUA, Rex Tillerson, marti, potrivit Le Point, citat de Rador.
Le Monde vorbeste despre necesitatea de a face "o reforma delicata" a structurilor de comanda ale Aliantei.
Ministrii apararii din tarile NATO trebuie sa cada de acord miercuri si joi asupra reproiectarii structurilor de comanda. Aceasta "adaptare" - "cea mai mare dupa sfarsitul razboiului rece", conform secretarului general Jens Stoltenberg - este propusa de oficiali militari. Scopul sau este de a face Alianta sa devina mai eficienta intr-o criza de intensitate ridicata. In mod evident, a descurajeze si sa raspunda mai eficient la noi amenintari din partea anumitor state, in primul rand Rusia.
Deciziile concrete privind acest subiect fierbinte ar trebui luate in iunie. Apoi, urmeaza ratificarea in iulie, la summit-ul celor 29 de aliati care va avea loc la Bruxelles.
Secretarul american al apararii, Jim Mattis, ii va presa miercuri pe aliatii europeni sa-si respecte o promisiune de a-si mari bugetele militare, in conditiile in care si SUA ofera o crestere a propriilor lor cheltuieli militare in Europa. Pentru prima data statele NATO au remis planuri privind modul in care vor atinge pana in 2024 tinta de a cheltui pe aparare 2% din PIB in fiecare an, dupa ce presedintele Donald Trump a amenintat ca le va retrage sprijinul aliatilor care cheltuie putin, potrivit The New York Times.
15 dintre cele 28 de state NATO, excluzand SUA, au acum o strategie de a atinge recomandarea NATO convenita in 2014 ca raspuns la anexarea de catre Rusia a regiunii Crimeea de la Ucraina, dupa ani de zile de reducere a bugetelor militare europene.
Nu este clar daca asta va fi suficient pentru a-l impresiona pe Trump atunci cand va participa la o reuniune NATO din iulie. Datele NATO arata ca Regatul Unit, Grecia, Romania si tarile baltice, Estonia, Letonia si Lituania, ating sau sunt pe cale sa atinga tinta de 2%, in vreme ce Franta si Turcia sunt pe punctul de a o atinge curand.
Franta intentioneaza sa-si mareasca cheltuielile militare cu peste o treime intre 2017-2025, insa Spania a declarat ca nu va atinge tinta din 2024. Belgia, Olanda, Luxembourg, Italia, Portugalia, Norvegia si Danemarca au ramas si ele in urma, in vreme ce Ungaria se asteapta sa atinga tinta abia in 2026.
Germania, cea mai mare economie europeana, planuieste o crestere cu cateva miliarde de euro a cheltuielilor militare, dar nu suficient cat sa atinga tinta in 2024. E de asteptat ca Mattis sa adopte o pozitie dura la intalnirea care va avea loc la pranz, a declarat Katie Wheelbarger, adjunctul vice-secretarului american al apararii pentru afaceri internationale de securitate, citeaza Rador.
Ungaria se bucura ca este sustinuta de Secretarul general al NATO, Jens Soltenberg
Planificata sedinta a Comisiei NATO-Ucraina la nivelul ministrilor apararii nu va avea loc, din cauza ca Ungaria s-a folosit de dreptul sau de veto pentru a bloca aceasta reuniune, potrivit presei maghiare, citata de Rador.
Pe de alta parte, la summit-ul de la Bruxelles va fi luata o decizie cu privire la infiintarea a doua noi comandamente. Potrivit unor surse care au cunostinte despre detaliile consfatuirii, sedinta Comisiei NATO-Ucraina era planificata sa aiba loc in timpul summit-ului de doua zile.
Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, a declarat luni ca au fost incercari de exercitare a unor presiuni asupra Ungariei pentru ca ea sa nu se foloseasca de dreptul sau de veto, insa Ungaria s-a opus, deoarece este obligatia politicii externe ungare apararea maghiarilor, indiferent unde traiesc ei. In opinia oficialului ungar, acest diferend cu Ucraina nu este o problema bilaterala, deoarece Ucraina a incalcat prin Legea invatamantului obligatiile sale internationale.
Secretarul general al NATO, Jens Soltenberg, a declarat marti ca Ucraina si Ungaria trebuie sa ajunga cat mai repede la o intelegere in aceasta chestiune. Jens Soltenberg a salutat, totodata, recomandarea Comisiei de la Venetia si a lansat un apel catre autoritatile de la Kiev pentru studierea acestei recomandari.
Expertul ungar un domeniul securitatii, Georg Spottle, a mentionat in cadrul unei emisiuni difizate de postul public de radio Kossuth ca secretarul general al NATO sustine Ungaria in aceasta chestiune, iar datorita pozitiei adoptate de Ungaria, Ucraina nu va fi primita la consfatuirea ministrilor apararii ai NATO. In opinia sa, secretarul general al NATO a inteles argumentele Ungariei, ceea ce este un resultat important al diplomatiei ungare.
0
0
