​Dreptul pe care puțini pacienți știu că îl au. Spitalele, obligate să deconteze tot ce își cumpără bolnavii. Potrivit legii, pacientul care a fost obligat să-şi cumpere medicamente şi materiale sanitare necesare pentru tratament se poate duce, după externare, la casieria spitalului. Acolo depune o cerere, cu factura şi chitanţele, pentru a-şi încasa banii cheltuiţi. Totul durează însă pentru că directorul financiar al unităţii medicale trebuie să aprobe decontul, pe baza documentelor. Deşi procedura nu este nouă, foarte puţini o cunosc şi o folosesc, mai ales când e vorba de cheltuieli mici, potrivitstirileprotv.ro

subiecteFoto: Hotnews

Migrație în Germania: cine primește ajutoarele sociale Hartz IV - și cine nu. Potrivit datelor Agenției federale a Muncii, la sfârșitul lui decembrie primeau ajutoarele sociale Hartz IV în jur de 6 milioane de persoane. Dintre acestea, în jur de 2 milioane (34,3%) sunt străini. Aproape jumătate dintre beneficiarii străini (959.000) provin din afara Europei și au statut de refugiați. Cel mai mare grup este cel al sirienilor, cu 588.301 persoane - ceea ce înseamnă că fiecare al zecelea beneficiar de Hartz IV în Germania provine din Siria. 438.850 din persoanele de origine străină care primesc acest ajutor financiar provin din alte state din UE, cele mai numeroase grupuri fiind bulgarii (84.334), polonezii (80.517) și românii (65.902). Pe locul doi după Siria ca țară din care provine cel mai numeros grup beneficiar de Hartz IV este Turcia: 259.447. Urmează irakienii (138.000) și afganii (99.000), potrivitDeutsche Welle.

Un nou contract pentru pasajul de pe Centura Arad. Marina Almășan, „vinovată” pentru întârziere. Este vorba de contractul pentru execuția lucrărilor la obiectivul “Pasaj denivelat pe centura de ocolire Arad (DN7 km 540+248) peste CF Arad – București”, care a fost semnat de această dată cu firma Implenia Baugesellschaft m.b.H. Valoarea contractului este de 25.665.184,89 (TVA inclusă), cu o durată de execuție de 12 luni și o perioadă de garanție a lucrărilor de 24 de luni. Proiectul va avea o lungime de 722 m, din care lungimea pasajului va fi de 322 m, iar a rampelor de 400 m. Lățimea pasajului va fi de 13,60 de metri și va cuprinde două piste de bicicliști, potrivitRomania Libera.

Raportul Comisiei și punctul de vedere al societății românești. Raportul recent al Comisiei realizează, conform tipicului, o evaluare a economiei românești și a perspectivelor ei imediate. Pe scurt, sunt semnalate lucrurile cunoscute și enunțate de zeci de ori de exponenții investitorilor străini și de opoziția politică. În esență, se reproșează contribuția prea mare a consumului în ce privește creșterea economică și faptul că majorarea salariilor și pensiilor provoacă o depășire a țintelor oficiale de deficit bugetar. Mai mult, deși sunt consemnate efectele pozitive ale creșterii economice - scăderea șomajului la cel mai mic nivel din ultimii 20 de ani (4,9%) și o ”majorare substanțială a veniturilor disponibile ale gospodăriilor” - raportul se arată mai curând pesimist, potrivitDeutsche Welle.

CTP comentează prestația lui Zuckerberg în Congres. Cine sunt bostangiii și mazdroapele. Fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg, a fost sincer la audierile din Congresul SUA, în privința scandalului Cambrigde Analytica. Știe, totuși că nu va putea elimina complet posibilitatea unor noi scurgeri de informații, spune jurnalistul Cristian Tudor Popescu. „Mă pot gândi la internet amintindu-mi de zicerea lui Nietzsche: „Dacă priveșți prea mult în hău, hăul va privi și el în adâncul tău”. Înlocuiți hăul cu internetul. Mark Zuckerberg e posesorul unei idei de geniu - pe care a și dezvoltat-o - și riscul unui astfel de monstru există în orice moment. Nu se va putea, eu cred că în esență Mark este onest în povestea asta. Sigur, și-a pregătit discursul, a fost respectuos. Dar așa cum l-am văzut, nu a dorit să se întâmple ce s-a întâmplat. Și cu Cambridge Analytica, și cu Trump”, a spus Cristian Tudor Popescu, potrivitdigi24.ro

Cum citește premierul nostru anul 2020: „douăzeci douăzeci“. Premierul Viorica Dăncilă a vorbit, la începutul şedinţei de Guvern, despre modernizarea stadionului Giuleşti în perspectiva CampionatuluI European de fotbal din 2020, an pe care Viorica Dăncilă l-a pronunţat „douăzeci douăzeci“. „Tot astăzi adoptăm în perspectiva Euro douăzeci douăzeci (adică 2020 - n.r) şi hotărârea Guvernului privind aprobarea indicatorilor tehnico-econimici pentru modernizarea şi consolidarea stadionului Giuleşti, realizat de Compania Naţională de Investiţii“, a spus premierul Viorica Dăncilă la începutul şedinţei de Guvern, potrivitziaruldeiasi.ro

În ce cartiere mai caută investitorii terenuri prin Cluj. Cluj-Napoca e destinaţie preferată a dezvoltatorilor imobiliari, arată o analiză a portalului Compariimobiliare.ro, care prezintă un clasamen al celor mai căutate zone din oraș și vecinătăți pentru achiziția de terenuri. Vorbim despre orașul cu cele mai mari prețuri din țară la apartamente și o cerere încă la nivel ridicat. Statisticile portalului compariimobiliare.ro prezintă zonele de interes pentru dezvoltatorii imobiliari care vor să construiască apartamente și pentru cei interesaţi de construcţia de case. Topul a fost alcătuit în funcţie de cele mai căutate zone din Cluj-Napoca şi împrejurimi pentru achiziţia de terenuri. „Rezultatele analizei relevă interes crescut pentru cartierele noi, în plină dezvoltare, precum Iris sau Borhanci, pentru zone verzi şi liniştite – Andrei Mureşanu, Zorilor, Dâmbul Rotund, Făget şi pentru extensiile Floreşti şi Apahida”, arată autorii analizei, potrivitactualdecluj.ro

Atacul bolșevicilor de la Galați. A fost încercată o lovitură după modelul „Marii Revoluții“. În urmă cu exact o sută de ani, în ianuarie - aprilie 1918, regimul bolșevic proaspăt instaurat la Moscova încerca să impună un regim similar și în România și Ucraina. Unul dintre punctele strategice era Galațiul, un oraș-port cu industrie dezvoltată, cu mulți muncitori, în care propaganda bolșevică putea miza pe succes la public. Omul de legătură era doctorul Cristu (Cristian) Racovski, născut în Bulgaria și un apropiat al lui Troțki, care fusese infiltrat în Partidul Social Democrat Român (PSDR), înființat în 1910 și condus de I.C. Frimu, Mihai Bujor și Cristian Racovski. Sub aparențele organizării PSDR, Racovski era prezent foarte des la Galați. Printre apropiații săi erau Gheorghe Stroiciu, fost docher şi bucătar pe nava „Împăratul Traian” și Gheorghe Mușetescu, muncitor în Portul Galați, potrivitRomania Libera.