Mulţi experţi cred că nimicirea acordului va duce la suspendarea accesului agenţiei ONU de supraveghere nucleară la instalaţiile iraniene, un acces care, în ultimii trei ani, era fără precedent şi pe plan divers, scrie The Washington Post. ”O decizie absurdă cu efecte destabilizatoare”, titrează Le Monde. Donald Trump şi-a ţinut promisiunea privind Iranul, dar a fost, oare, promisiunea cea bună? se intreabă Euronews. Președintele american, pe lângă faptul că este mai mult sau mai puțin imprevizibil, are dorința de a stabili încă de la început un raport de forţe de intrare în joc, scrie La Libre. Opinia publică americană pare a fi, pe această temă, foarte departe de președintele său: după cum informa CNN, peste 60% dintre americani se opun părăsirii de către ţara lor a acordului cu Iranul, potrivit Jornale Economico. Pentru Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe, Federica Mogherini, retragerea SUA este o lovitură adusă UE, scrie Il Giornale.

Dosarul iranianFoto: Colaj foto

The Washington Post: Inevitabilul s-a produs. Marţi, preşedintele Trump a anunţat intenţia administraţiei sale de a ieşi din acordul nuclear cu Iranul, el respectându-şi astfel una dintre principalele promisiuni ale campaniei sale şi neluând în seamă apelurile disperate ale aliaţilor europeni. În declaraţiile sale, Trump a caracterizat acordul de pe vremea lui Obama ca fiind "unilateral" şi a sugerat că Iranul "urmăreşte în continuare" să producă arme nucleare - un lucru pe care nici serviciile americane de informaţii, nici guvernele străine şi nici observatorii internaţionali însărcinaţi cu inspectarea instalaţiilor nucleare ale Iranului nu-l cred. Singura persoană care a sugerat existenţa unui program iranian de înarmare nucleară în curs de desfăşurare este premierul israelian Benjamin Netanyahu. Săptămâna trecută, liderul israelian a oferit la televiziune detalii despre nişte presupuse dezvăluiri explozive pe tema "înşelăciunilor" Iranului, dar aceste dezvăluiri ofereau detalii despre activităţi pe care Iranul le avusese cu mult înainte de intrarea în vigoare a acordului din 2015.

"Mulţi experţi cred că nimicirea acordului va duce la suspendarea accesului agenţiei ONU de supraveghere nucleară la instalaţiile iraniene, un acces care, în ultimii trei ani, era fără precedent şi pe plan divers", scria colegul meu, Joby Warrick. "De fapt, respingând acordul şi considerându-l incapabil să împiedice Iranul să producă o bombă, Trump ar putea face ca oficialilor americani să le fie mai greu să depisteze eventuale eforturi secrete ale Iranului de a produce arme nucleare". Presupusa înşelătorie iraniană face ca acordul să fie cu atât mai mult necesar.

Le Monde: Obsedat de voinţa de a desface tot ce a realizat predecesorul lui, Barack Obama, începând cu acest acord, pe care îl defineşte ca "cel mai prost semnat vreodată de Statele Unite", Donald Trump face pe provocatorul, în vreme ce războiul din Siria, devenit teatru de confruntări între diferitele puteri regionale, pune în opoziţie tot mai direct Iranul şi Israelul. În ciuda avertismentelor celorlalţi semnatari, începând cu europenii, preşedintele american persistă în decizia lui absurdă, al cărei efect asupra Orientului Mijlociu se anunţă devastator.

Euronews: Încălcând o rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU, Casa Albă a lui Trump a creat o ruptură ireparabilă cu Europa în ce priveşte Iranul şi va obţine puţin sprijin în Consiliul de Securitate al ONU pentru orice acţiune militară în regiune. Mai mult decât orice decizie anterioară a lui Donald Trump, inclusiv renunţarea la Acordul Paris privind schimbările climatice şi Parteneriatul Transpacific cu Asia, retragerea SUA din acordul nuclear cu Iranul va contura definitiv politica externă a lui Donald Trump şi ar putea foarte bine complica obiectivele sale ambiţioase în ce priveşte Coreea de Nord.

Deutsche Welle: Pentru regimul Kim, rezilierea acordului nu este o mare surpriză, mai ales că neîncrederea față de Statele Unite este profundă. Însă torpilarea acordului nuclear cu Republica Islamică îl afectează şi pe liderul Coreei de Sud, Moon Jae In. În ultimele luni, el a făcut toate diligenţele posibile pentru a pune pe picioare un proces de pace, fie el şi fragil, pe peninsula coreeană. Preşedinţia sud-coreeană şi-a manifestat frustrarea față de gestul unilateral a lui Trump printr-o tăcere asurzitoare. Chiar și unii experți americani consideră nefastă decizia domnului Trump. "De ce ar mai avea încredere Kim în concesiile la care ar consimţi preşedintele SUA, dacă acesta rupe, în mod arbitrar, un acord care a fost respectat de celălalt partener de negociere?", s-a întrebat pe Antony Blinken, fost vice-secretar de stat în timpul preşedinţiei lui Barack Obama.

La Libre:Președintele american, pe lângă faptul că este mai mult sau mai puțin imprevizibil, are dorința de a stabili încă de la început un raport de forţe de intrare în joc. Exemplul cu Coreea de Nord este deosebit de frapant. În primul rând, mușchii, apoi, eventual, discuțiile. Cu toate acestea, nimic nu indică faptul că aşa va proceda şi cu Iranul.

Jornale Economico:Nimeni nu pare convins că retragerea din cadrul acordului face chiar și Statele Unite mai sigure. La fel cum nimeni nu a fost convins de faptul că decizia lui Trump va împiedica Iranul să "viseze" la fabricarea unei bombe nucleare. Opinia publică americană pare a fi, pe această temă, foarte departe de președintele său: după cum informa CNN, peste 60% dintre americani se opun părăsirii de către ţara lor a acordului cu Iranul.

Il Giornale: Pentru Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe, Federica Mogherini, retragerea SUA este o lovitură adusă UE: „Acordul este un element cheie pentru arhitectura globală împotriva proliferării nucleare, și este esențial pentru securitatea regiunii“. Înaltul Reprezentant a adăugat că, atâta timp cât Iranul va continua să pună în aplicare angajamentele privind energia nucleară, așa cum a făcut până în prezent și cum a fost confirmat de către Agenția Internațională pentru Energie Atomică în zece relații consecutive, „UE va continua să facă tot posibilul pentru punerea în aplicare continuă, deplină și efectivă a acordului“. Una dintre cele mai mari preocupări ale cancelariilor europene priveşte soarta multor societăţi europene care începând cu anul 2016 - după terminarea sancțiunilor - au reluat relațiile comerciale cu Teheranul. (preluare RADOR)