Culisele negocierilor pentru moțiunea de cenzură. Cum și-a păstrat PSD majoritatea parlamentară Moțiunea de cenzură a fost respinsă de Parlament, înregistrând 166 de voturi pentru față de cele 233 necesare pentru adoptare. O ofertă pentru UDMR, plus interdicția de a vota pentru parlamentarii PSD i-au permis liderului PSD Liviu Dragnea să aștepte votul fără emoții. Moțiunea de cenzură inițiată de PNL împotriva Guvernului Dăncilă a picat. Pentru demiterea echipei de la Palatul Victoria au votat 166 de parlamentari, împotrivă fiind doar patru. Parlamentarii PSD, ALDE și UDMR nu au participat la vot. Pentru demiterea Guvernului erau necesare 233 de voturi. Dezbaterea moțiunii de cenzură în plenul reunit al Parlamentului s-a desfășurat, ieri, în condițiile în care șansele demersului erau reduse. Partidele care au semnat moțiunea – PNL, USR, PMP – au, în total, 152 de parlamentari (92 PNL, 41 USR, 20 PMP). În favoarea moțiunii de cenzură s-a pronunțat și fostul premier Victor Ponta, a cărui formațiune, Pro-România, are 10 parlamentari. Pentru aprobarea moțiunii de cenzură erau însă necesare 233 de voturi. PSD și ALDE, partidele care formează Guvernul, au 248 de voturi, relatează România Liberă.
Marile eșecuri ale opoziției și ale președintelui Iohannis Respingerea moțiunii de cenzură împotriva guvernului Dăncilă este ultimul eșec dintr-un lung șir înregistrat de opoziție. Cu doar 166 de voturi exprimate în favoarea moțiunii din 233 necesare, PNL, USR și PMP au expus încă o dată slăbiciunea opoziției în Parlament și au legitimat guvernul Dăncilă, care iese întărit dintr-o aventură politică fără mari șanse din capul locului. Dintr-un lider care se lupta cu a doua condamnare, Liviu Drangea se transformă peste noapte din nou în stăpânul jocului. Cu ajutorul neprețuit al opoziției, a întors starea de spirit în favoarea lui a treia oară în ultimul an și jumătate, de fiecare dată în momente când părea căzut și lovit. Un eșec la capitolul imagine a fost și mitingul PNL anunțat încă de luni pe canalele interne. La chemarea liderului celui mai important partid de opoziție, au răspuns marți seara o sută de oameni. O invalidarea mai cruntă, o situație mai penibilă cu greu pot fi imaginate. Am văzut marți seara un lider PNL plouat și la propriu și la figurat, protestând stingher în fața guvernului, susținut de o mână de parlamentari, precizează G4Media.
După chipul şi asemănarea şobolanilor golani Când îşi plimba patrupedul prin capitală, Eugen Barbu semăna leit cu propriul său caniş. Dar popoarele? Se modifică ele în funcţie de fizionomia liderilor lor? Au preluat oare germanii trăsăturile Angelei Merkel, după 12 ani în care cancelara le-a stat în frunte, mimând dreapta, dar luând-o perpetuu la stânga, cu tot cu creştin-democraţia, dar şi cu restul unei Europe tot mai sfâşiate după ea? Modul în care arată Bătrânul Continent, cu tot cu cleptocraţia română în sudestul său, li se datorează şi tăcerilor, aparent consimţitoare, şi contradicţiilor unor politici europene care au insistat asupra experimentului aruncării în aer a naţiunilor şi democraţiilor clasice, în interesul globalizării. În inima acestei Europe tot mai asertive, mai ferme declarativ, mai antiamericane, dar şi mai puţin recognoscibile valoric, Germania nu-şi oferă, iată, o armată funcţională, în stare să ajute la nevoie vecinii şi partnerii din NATO ameninţaţi de Moscova. Ori statul evreu. Asta, deşi Berlinul reiterează la orice ocazie că "securitatea Israelului constituie parte a raţiunii de stat a Germaniei". Concomitent, Republica Federală ajută diplomatic Teheranul deşi teocraţia iraniană ameninţă Israelul cu genocidul, informează Deutsche Welle.
Şpagă uriaşă primită de fostul şef al Poliţiei Române. Ce a cerut Cătălin Ioniţă ca să ajute la retrocedarea unui teren de 18 hectare lângă Bucureşti Cătălin Alexandru Ioniţă este urmărit penal pentru trafic de influenţă şi fals în declaraţii, în formă continuată. În aceeaşi cauză, este urmărită penal şi Petruţa Dinu, pentru cumpărare de influenţă. În aceste condiţii, femeia i-a promis cedarea cu titlu gratuit a celor 4 hectare de teren lui Cătălin Alexandru Ioniţă. Ca urmare a demersurilor lui Cătălin Ioniţă, pe 3 decembrie 2010, Comisia pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a judeţului Ilfov a emis titlul de proprietate în favoarea Petruţei Dinu şi a altor trei persoane asupra a 18,17 hectare. Ulterior, pe 19 martie 2015, persoanele beneficiare ale terenului au vândut întreaga suprafaţă lui Cătălin Ioniţă şi unei alte persoane din familia acestuia. Conform înţelegerii, cumpărătorii au achitat doar preţul de 70.000 de euro pentru suprafaţa de 14 hectare, preţul convenit fiind de 5.000 euro/hectar, restul de 4,17 hectare fiind cedate cu titlu gratuit, arată Gândul.
Chinezul Wang din Dosarul Shanghai, "pericol pentru siguranța națională a României" care a semnat contractul cu Cuprumin, cere ziariștilor de investigație prejudicii de 5 milioane de euro! Mafiotul Wang Yan, fostul comisar de Gardă George Cioclea și conducerea Cuprumin i-au dat în același timp în judecată pe jurnaliștii care au expus cazul. Dosarul Shanghai este o afacere de trafic de minore, trafic transfrontalier și spionaj descoperit de SRI, MAI și DIICOT, incriminat numai parțial în justiție și mușamalizat apoi, dar redescoperit de reporteri. Trei zone au conlucrat în secret: rețeaua de mafioți chinezi, ofițerii români care i-au protejat și instituțiile care au mușamalizat cazul și au continuat să facă afaceri cu chinezii! După ce Gazeta Sporturilor a expus cazul în ianuarie 2018, unele dosare au fost imediat secretizate. Și, într-o remarcabilă sincronizare, recent câte un nume din fiecare categorie participantă la afacere i-a dat în judecată pe ziariștii de investigație. Chinezul Wang Yan cere 5 milioane de euro prejudicii, scrie Tolo.
Reacțiile românilor care s-au supărat pe CEC arată de ce nu e bine ca băncile să facă politică Astăzi este zi de proteste și mai multe companii au anunțat că dau liber angajaților, ca să poată participa, în cazul în care doresc asta. Cel mai controversat exemplu este agenția de publicitate Papaya Advertising. La scurt timp după anunțul de pe pagina agenției, CEC Bank, o societate cu capital de stat și client al agenției, le-a transmit celor de la Papaya că le reziliază contractul după o colaborare de zece ani. Nu a fost stipulat niciun motiv pentru reziliere, dar de aici concluziile au început să curgă pe internet într-o singură direcție. Robert Tiderle, fondatorul Papaya Advertising, a confirmat rezilierea contractului pentru Pagina de Media și, pe lângă asta, a mai precizat că sediul agenției a fost vizitat de două persoane de la Ministerul Finanțelor (patronul CEC-ului, cum ar veni) care le-a lăsat o hârtie cu noile prevederi la o lege legată de publicitate. Până să scriu acest text, banca de stat nu a venit cu niciun comunicat care să explice ce s-a întâmplat, dar probabil te așteptai ca o instituție publică să stea prost la comunicare. În schimb, românii nu au stat degeaba și au început ia măsuri proprii. Unii în calitate de client, iar alții ca simplii spectatori oripilați de ceea ce se întâmplă, conform VICE.
Bază militară SUA în Dobrogea - cea mai probabilă replică pentru şicanele Rusiei în zona Mării Negre Rusia este tot mai agasantă şi încearcă în forţă să se impună în zona Mării Negre. Oficiali NATO, personalităţi din MApN sau analişti sunt de acord că, în acest context alianţa trebuie să ia masuri. Experţii militari consultaţi de „Adevărul” consideră că, pe fondul relaţiilor strategice complicate regăsite în ecuaţia NATO-Turcia-Rusia, cea mai previzibilă mişcare a americanilor ar fi mutarea în România a unei baze din Turcia. Atacurile cu care se confruntă România sunt tot mai dese. Zilele trecute, ministrul Apărării, Mihai Fifor anunţa că suntem atacaţi inclusive cybernetic de ruşi. „Nu cred că există o singură zi fără o provocare” din partea Rusiei în spaţiul virtual, aerian şi apele teritoriale ale României, a spus acesta, adăugând că Guvernul lucrează „pentru a descuraja pe cât de mult posibil, pe cât de eficient o poate face cineva”, relatează Adevărul.
