Ce relaţie avea Dragnea cu SPP când nu se lupta cu statul paralel. În 2012, Liviu Dragnea ajungea vicepremier în Guvernul Ponta şi ministru al Dezvoltării Regionale. Rangul îi oferea dreptul la maşină, şofer şi aghiotant, iar Dragnea n-a refuzat. Încă nu începuse lupta cu statul paralel. În rolul de aghiotant, SPP l-a distribuit atunci pe Adrian Mlădinoiu. Treaba sa era să-i păzească spatele lui Dragnea şi să-i care servieta. Cu timpul, aceste formalităţi au fost depăşite. Fostul său aghiotant a devenit secretar de stat, iar apoi a renunţat la SPP pentru a deveni partener de afaceri cu familia Dragnea. Azi e secretar de stat în Guvernul Dăncilă şi face atletism alături de Claudiu Manda, şeful Comisiei SRI, dezvăluie Adevărul.
Comentariu DW: România modernă şi Dragnea din capul ei. Deşi dimpreună cu guvernul şi stăpânul său, Carmen Dan e vinovată pentru jandarmeriadă şi, totuşi, nu demisionează, românii nu-i asediază ministerul de interne insistând să plece. De ce? Şi de ce îi permit altui ministru, zis al justiţiei, să-i scuipe în faţă? Să nu mi se spună că românii care au ales în 2016 PSD n-ar vedea în ce situaţie a fost adusă ţara. Că n-ar avea habar pe ce picior dansează delirantul lider infractor al PSD şi al Camerei Deputaţilor, camarila şi slugile lui, ori căpeteniile mincinoase ale oştirii lor personale, jandarmeria. Că ignoră falsificările, delictele şi crimele, pe scurt uriaşa viitură de nefăcute ale regimului actual. Să nu mi se spună că sunt mulţi cei care se simt bine cu irumpţia, în societatea românească, a neostalinismului dragniot, trădând şi frica de poporul suveran şi ura pe el, ori cu toleranţa de care se bucură lipsa totală de scrupule a unor guvernanţi de un cinism frate cu nazismul. Împotriva căruia Churchill s-ar fi aliat şi cu dracul, ca să-l învingă, potrivit Deutsche Welle.
De ce se strâng munți de gunoaie în lacurile de acumulare: legile nu se aplică, instituțiile nu funcționează, primarii refuză să dea amenzi. Autorităţile se bat cu pumnii în piept că s-au apucat să cureţe lacul Bicaz, a cărui poluare fusese semnalizată de mass-media, în timp ce sătenii din întreaga ţară, care locuiesc în amontele râurilor, continuă să arunce nestingheriţi gunoaiele unde au chef. Primarii ridică din umeri neputincioşi și evită să aplice amenzi, dar nici instituții cheie ca Garda de Mediu sau Apele Române nu își fac datoria până la capăt. Echivalentul a 50 de TIR-uri pline cu PET-uri se aflau luna aceasta în lacul Izvorul Muntelui – Bicaz, în judeţul Neamţ, la care se adaugă 200 de tone de lemne şi 10 tone de alte deşeuri, arată cifrele Hidroelectrica, solicitate de G4Media.ro.
Se schimbă harta Europei: De la 1 ianuarie nu va mai exista graniţă! La data de 1 ianuarie 2019 graniţa dintre Albania şi Kosovo practic va dispărea, aşa cum își doreşte prim-ministrul albanez Edi Rama. La zece ani de la proclamarea independenţei, Kosovo doreşte să-și întărească relaţiile economice şi politice cu Albania. Măsura a produs îngrijorare în Serbia, dar şi alte state din zonă privesc cu suspiciune ceea ce ei denumesc crearea Albaniei Mari. Parlamentul din Kosovo a decis desfiinţarea controlului vamal între cele două ţări din luna mai a acestui an, iar guvernul albanez a adoptat aceeaşi măsură zilele trecute, potrivit Capital.ro.
R Moldova: Ludmila Kozlovska respinge atacul lui Vlad Plahotniuc: În ultimele zile guvernarea de la Chișinău a reproșat opoziției pro-europene, anume Maiei Sandu și lui Andrei Năstase, colaborarea cu fundația poloneză Dialog Deschis, condusă de Ludmila Kozlovska, pe care guvernul dominat de naționaliști de la Varșovia o acuză de colaborare cu serviciile secrete rusești. „Asta înseamnă că eforturile noastre de a-l pedepsi dau roade”. Activista ucraineană Ludmila Kozlovska a declarat Europei Libere că criticile pe care i le-a adus astăzi liderul partidului moldovean de guvernământ, Vlad Plahotniuc, sunt cea mai bună dovadă a eficienței fundației sale, care a vorbit la Bruxelles despre încălcarea drepturilor omului în R. Moldova. Activista care conduce fundația „Dialog Deschis” a fost acuzată de autoritățile poloneze că ar lucra în interesul Rusiei, punând în pericol securitatea națională, și a fost expulzată din spațiul Schengen, pe 13 august, dar respinge acuzațiile, potrivit EuropaLibera.org.
Nou sondaj Sociopol, după mitingul diasporei. Ce partid ar fi favorit la următoarele alegerile parlamentare. 35% din români ar vota la următoarele alegerile parlamentare cu PSD, în vreme ce 19% ar alege PNL şi 13% Mişcarea România Împreună, formaţiunea fondată de fostul premier tehnocrat, Dacian Cioloş, potrivit unui sondaj din luna august realizat de Sociopol. În acelaşi studiu, partidul lui Călin Popescu Tăriceanu se situează pe locul patru în topul încrederii românilor, urmat de USR cu un procent de 8%. Potrivit sondajului, persoana care se bucură în luna august de cel mai mare grad de încredere este Raed Arafat (59%), în timp ce pe poziţia a doua s-ar afla Klaus Iohannis cu (33%) şi pe al treilea primarul Capitalei, Gabriela Firea (26%). Pe locul al patrulea la nivel de încredere este încă Laura Codruţa Kovesi, potrivit Adevărul.
Despre sclavie în Germania şi în lume. Conform Indicelui Global al Sclaviei întocmit de organizația australiană „Walk Free Foundation“, în întreaga lume trăiesc în prezent mai mult de 40 de milioane de oameni în condiţii de sclavie modernă, 167 000 dintre ei în Germania, adică aproximativ 0,2% din populația ţării. În timp ce sclavia istorică s-a bazat pe un raport de proprietate, recunoscut legal, al unor oameni faţă de alţi oameni, sclavia din zilele noastre este diferită. Dietmar Roller, director general al biroului german al organizației pentru drepturile omului „International Justice Mission" (IJM), explică: „Sclavia nu mai este legală, dar se manifestă cameleonic, continuând să existe în secret“, potrivit Deutsche Welle.
Cel mai vechi strat de gheaţă din Marea Arctică se dezintegrează, pentru prima dată în istorie. Una dintre cele mai vechi şi mai groase calote de gheaţă din regiunea Polului Nord a început să se dezintegreze, pentru prima dată în istorie. Este pentru a doua oară, anul acesta când dezintegrarea stratului de gheaţă expuse apa oceanelor la temperaturile crescute din atmosferă. Acesta este parţial rezultatul schimbărilor climatice produse de valurile de căldură şi curenţii de aer cald ajunşi în emisfera nordică.. Conform Science Alert imaginile furnizate de satelitul NASA Worldview arată momentul în care gheaţa devine casantă şi mobilă, potrivit Descoperă.
