​Capitala Teleormanului are imn: „Atunci când te trezeşti şi oraşul îl priveşti / E o mare încântare“. Alexandria, „capitala“ Teleormanului, are un imn compus în urmă cu aproximativ 10 ani. Versurile şi muzica au fost scrise de un localnic pe nume Cătălin Filip. Tânărul spune că a compus melodia cât timp era angajat al Centrului de Creaţie aflat în subordinea Consiliului Judeţean Teleorman. Între timp, s-a transferat cu slujba la Departamentul de Cultură din cadrul Primăriei Alexandria. „Ideea îmi aparţine“, a subliniat Cătălin Filip. Întrebat ce anume l-a inspirat în scrierea imnului, Filip spune că „a plecat de la dragostea către oraş“, potrivit Adevărul.

ActualitateFoto: Colaj foto

Crescut pe străzile din București, pierdut pe străzile din Hamburg, destinul tânărului Alexandru Nicolae Tălianu a ajuns în paginile săptămânalului german der Spiegel. "Dacă nu vorbești germana, nu ai nicio șansă aici" - astfel era întâmpinat Alexandru Nicolae Tălianu, în urmă cu un an, la Hamburg. Ajunsese acolo după ce își încercase norocul în Austria, plin de speranțe, precum mii de alți români. Occidentul îi putea oferi un loc de muncă bine plătit, o casă proprie, o viață nouă. Câteva luni mai târziu, în februarie, pe un trotuar din Altona, tânărul își îngropase toate visele. "Singura mea grijă este să am ce mânca mâine", recunoștea el resemnat în fața jurnalistului german Bruno Schrep. Nu era singur. Alături de el, pe străzile din Hamburg, alte zeci, sute de destine ratate, mulți dintre ei români porniți în căutarea unei vieți mai bune. Printre aceștia și Ricu D, prieten din adolescență cu Nicolae Tălianu, își amintește de vremurile în care punkeri fiind împărțeau totul. Acum Ricu D. împarte doar ziare pe stradă, în speranța că poate strânge ceva pentru a-și potoli foamea, potrivit Deutsche Welle.

”Fenomenul Escrache”, importat de România din America de Sud: cum se extinde practica hărțuirii în public a reprezentanților puterii politice. Fenomenul este extrem de răspândit în America de Sud, în țări în care deciziile politice sunt deseori arbitrare și puternic contestate de cetățeni. Fenomenul a primit și un nume în 1995, potrivit Wikipedia: Escrache. Atunci, un ONG argentinian a inițiat o serie de asemenea proteste față de apropiații președintelui Carlos Menem, care grațiase mai multe persoane condamnate pentru genocid. În Chile, aceste acțiuni sunt denumite ”funa”, în timp ce în Peru ele sunt cunoscute drept “El roche“, potrivit G4media.ro.

Care este explicaţia pentru prăbuşirea popularităţii lui Emmanuel Macron? Este limpede, acum, că în acest moment, fie că ne place sau nu, se încheie un ciclu politic foarte lung care, la nivelul partidelor politice mainstream, a coincis cu naşterea, consolidarea şi extinderea geografică a proiectului european. Argumentul, de valoare incontestabilă, a fost că a reuşit să asigure o lungă perioadă de pace în care economiile occidentale au reuşit să se dezvolte şi să asigure populaţiei un nivel fără precedent de bunăstare şi de siguranţă aproape absolută a zilei de mâine, potrivit Adevărul.

Aterizare Forțată: Opt baloane cu aer cald au căzut în Munţii Gurghiu. Şeful Salvamont Mureş, Kovacs Robert, a anunţat că în jur de 25 de persoane (turişti români şi maghiari) au fost recuperate de salvamontişti, iar aterizarea lor din baloanele cu aer cald a fost controlată, dar în locuri greu accesibile. Salvamont România informase, la prânz, că a fost vorba de o aterizare forţată. ”La acţiune au participat şase salvamontişti cu două maşini de teren si un ATV, au fost localizate baloanele, dar până la persoanele în cauză nu s-a putut ajunge cu maşini, deoarece locurile erau greu accesibile şi s-a mers pe jos”, a explicat Robert Kovacs pentru Gândul.

Merkel şi Erdogan: "Divergenţe profunde". Angela Merkel a criticat situaţia drepturilor omului în Turcia, dar a subliniat şi importanţa relaţiilor germano-turce. La rândul său, liderul turc Recep Erdogan a reiterat solicitarea de a fi extrădaţi "teroriştii". n timpul întâlnirii de la Berlin cu şefa guvernului federal Angela Merkel, președintele turc Recep Tayyip Erdogan a fost nevoit să audă şi unele critici din partea acesteia, în special în ceea ce privește libertatea presei. Este "important să continuăm să dialogăm atunci când există divergenţe", a declarat Angela Merkel la conferința de presă comună, aşteptată cu deosebit interes şi care a început mai târziu decât prevedea programul oficial. Presa germană a scris, în marja conferinţei, că Erdogan ar fi amenințat cu anularea acesteia, dacă în sală va fi prezent ziaristul turc Can Dündar, care primise anterior acreditare, potrivit Deutsche Welle.

Toni Neacşu, avocatul unuia dintre inculpaţii din dosarul angajărilor fictive, atacă în contencios compunerea Completului de judecată care îi va da sentinţa definitivă liderului PSD Liviu Dragnea. Avocatul Toni Neaşcu a confirmat pentru G4media.ro că, în această dimineaţă, a depus o plângere prealabilă la Înalta Curte prin care solicită revocarea a trei hotărâri din 2017 ale Colegiului de conducere prin care au fost desemnate cele două Complete de 5 judecători (C5) din Penal pentru 2018. Unul dintre aceste două complete – C5 P1 – prezidat de vicepreşedintele ICCJ Iulian Dragomir, va judeca apelul în dosarul angajărilor fictive. Neacşu este avocatul Bombonicăi Prodana, fosta soţie a liderului PSD Liviu Dragnea, dar spune că a făcut plângerea în calitate de avocat al altei inculpate, Olguţa Şefu, potrivit G4media.ro.