Subiectele zilei: Cine se ocupă de consolidarea clădirilor cu risc seismic din București; Povestea Marianei Mera, educatoare la sat: Cel mai important e să învețe să gândească, să observe, să fie curioși, să pună întrebări; Oraşul în care s-au construit cinci biserici în ultimii 20 de ani şi nicio grădiniţă pentru că „nu este spaţiu“

de Cristina Filip     HotNews.ro
Luni, 29 octombrie 2018, 3:33 Revista Presei | Subiectele Zilei


subiecte
Foto: Colaj foto
Cine se ocupă de consolidarea clădirilor cu risc seismic din București. În București sunt 2.376 de clădiri expertizate tehnic și încadrate în diferite categorii de urgență din punct de vedere al riscului seismic, potrivit ultimei comunicări publice pe această temă din partea Primăriei Capitalei. De consolidarea clădirilor în București se ocupă Compania Municipală Consolidări SA, una dintre cele 22 de companii municipale înființate de primarul general Gabriela Firea și controlate de Consiliul General al Municipiului București. Compania este condusă de Lucian Voicu, fost inspector în Primăria Voluntari condusă de soțul Gabrielei Firea, Florentin Pandele, potrivit G4media.

Povestea Marianei Mera, educatoare la sat: Cel mai important e să învețe să gândească, să observe, să fie curioși, să pună întrebări. 
Într-o zi, Mariana Mera i-a întrebat pe piticii săi de la grădinița din satul Gura Roșiei, comuna Roșia Montană, județul Alba, ce personaj de poveste ar vrea să fie. Mai toți se vedeau prinți, prințese, cavaleri și zâne bune. Un băiat însă a răspuns pe un ton domol: „Eu aș vrea să fiu găină”. Toată grupa a râs, iar educatoarea s-a gândit că n-a înțeles întrebarea. Dar copilul a continuat: „Găina din Punguța cu doi bani. Pentru că vreau să fac ouă în fiecare zi ca să aibă mama ce să-mi facă de mâncare.”90% dintre cei 20 de copii, cu vârste între trei și șase ani, sunt romi din familii nevoiașe. Locuiesc la marginea satului, pe malul pârâului Abrudel, unde „când plouă, numai cu cizme de cauciuc mai poți să umbli”, potrivit Edupedu.

Oraşul în care s-au construit cinci biserici în ultimii 20 de ani şi nicio grădiniţă pentru că „nu este spaţiu“. 
Părinţii sunt revoltaţi de programul de funcţionare în ture al copiilor. Psihologii spun că un astfel de sistem îi poate afecta pe cei mici. Primăria a ajutat ridicarea a cinci biserici noi, în ultimii 20 de ani, dar nu a alocat bani pentru construirea unei grădiniţe. Năvodari este oraşul în care copiii (4-6 ani) sunt nevoiţi să meargă în ture la grădiniţă din cauza sălilor prea puţine şi a solicitărilor mari. Sunt doar trei grădiniţe de stat şi una particulară, dintre care două cu program normal, într-un oraş de peste 32.000 de locuitori, potrivit Adevarul.

Albania: Lupta împotriva drogurilor. Ani de zile, baronii drogurilor erau de neatins în Albania. Aveau legături strânse cu politica și era periculos să-i urmărești. Acest lucru s-ar putea schimba. La începutul acestei săptămâni a venit știrea: în cadrul unei mari operațiuni, desfășurată în 12 orașe, poliția albaneză a reușit să anihileze o rețea de traficanți de droguri, care avea relații strânse cu politica. Conform unui mesaj pe Twitter al ministrului de Interne, operațiunea, la care au luat parte 1.500 de polițiști, a durat trei zile. Au fost arestate 27 persoane, între care și trei polițiști. Au fost percheziționate 100 de apartamente si confiscate 182,5 kg de opium, în cea mai mare operațiune de acest fel din Albania, potrivit Deutsche Welle.

Colectiv. Un secret bine păstrat: România nu mai are bancă de piele, la trei ani de la tragedie. La trei ani de la tragedia din Colectiv, România nu mai are bancă de piele. După 22 de ani de existenţă, autorităţile au închis singurul loc unde se depozita şi conserva pansamentul biologic pentru marii arşi. Banca a fost vitală în primele zile de la Colectiv pentru tratarea victimelor. Informaţia este ţinută secret de opt luni de autorităţile care se laudă, în schimb, cu programe pentru mari arşi, cu fonduri alocate pentru construirea de centre noi. România are în continuare un singur centru pentru mari arşi - Spitalul de Arsuri, care în 2015 avea 11 paturi pentru mari arşi, iar acum are doar 5. În prezent, singura şansă de supravieţuire a unui român ars grav este să ajungă la un spital din străinătate, potrivit Digi24.

România promovată turistic în presa italiană: O viață socială cum nu găsești nici în Insulele Baleare. O jurnalistă din Italia a scris un articol despre excursia pe care a efectuat-o în România și a lăudat țara noastră, recomandând-o tuturor celor care caută prețuri mici, distracție și o bucătărie excelentă. Prețuri super-ieftine, o bucătărie excelentă și o viață socială cum nu găsești nici în insulele Baleare sau în Mikonos, de la excursii în castelele din Transilvania până la senzaționala mină de sare din Turda unde cobori 14 etaje cu un lift panoramic, România te uimește cu frumusețile sale”, își începe jurnalista articolul. „Când mi-am anunțat prietenii, rudele și colegii că intenționam să suflu în cele 38 de lumânări în România, primul lucru pe care l-am primit în schimb de la ei a fost o privire nedumerită, îngrijorată și în cele mai bune cazuri, de compătimire. Întrebarea plină de îngrijorare a tuturor suna mai mult sau mai puțin astfel: ‘Ce te duci să faci acolo?”, susține Carlotta Clerici, potrivit Libertatea.

Cum au răzbit doi primari din Botoşani în războiul cu asistaţii social. „Ajunsesem să mă rog de ei să muncească“.
Pentru a dezvolta economic zona dar şi pentru a oferi locuri de muncă, edilul din Dângeni, Cătălin Rotundu, a încercat în urmă cu doi ani să aducă o firmă de confecţii în comună. A avut însă o surpriză neplăcută. Sătenii, mai ales cei care încasau ajutor social, nu se înghesuiau să se angajeze. „M-am făcut de râs acolo. Am vrut să-i ajut şi au venit 20 de oameni din sutele care n-au loc de muncă. Ajunsesem să mă rog de ei să muncească“, spune Cătălin Rotundu. Din acel moment, primarul din Dângeni, a declanşat o campanie pentru tăierea leneşilor de la ajutorul social. În colaborare cu un psiholog şi un asistent social, a căutat de muncă pentru cei apţi. Dacă refuzau să se angajeze, rămâneau fără ajutor social. „La început ne-a fost foarte greu să-i dezobişnuim de obiceiul ăsta. Dar nu era normal să ai oportunităţi de angajare şi să nu mergi fiindcă e mai uşor să stai acasă. Aveau nevoie fermierii de forţă de muncă şi nu aveau cu cine pentru că erau oameni care puteau munci şi primeau ajutor social“, spune Cătălin Rotundu, potrivit Adevarul.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















2257 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by