Subiectele zilei: Judecătorul Cristi Danileț: Am distrus justiția cu întrebările grilă, iar acum la liceu? Ferească cerul!; Schimbarea limbii de stat în R. Moldova, din moldovenească în română, respinsă de parlament; România, printre țările cu cea mai mică influență și relevanță în UE
Judecătorul Cristi Danileț: Am distrus justiția cu întrebările grilă, iar acum la liceu? Ferească cerul!. Subiectele de examen tip grilă au “transformat candidații la INM în niște memoratori de manuale și legi și îmbulinatori de răspunsuri”. Avertismentul a fost lansat de judecătorul Cristi Danileț, după ce fostul ministru al Educației Valentin Popa a declarat pentru Edupedu.ro că el a venit cu ideea de a introduce teste grilă la BAC și Evaluarea Națională, inspirat de examenele medicilor și magistraților. “Sunt oameni care nu știu să se exprime, iar grila îi ajută să își ascundă inabilitățile. Noi, la INM (Institutul Național de Magistratură), am introdus în plus o probă cu interviul, să verificăm cunoștințele de gramatică și modul de exprimare. Dar la copii e dezastru. Nu, categoric, sunt împotrivă”, a afirmat judecătorul, pentru Edupedu.ro.
Cine va conduce după Merkel Europa? Cine o va înlocui pe Merkel? Fostul ei rival, marginalizat de ea acum 16 ani, Friedrich Merz, al cărui nume e pe toate buzele, alimentând speranţe utopice încă înainte de a-şi oficializa, miercuri, candidatura la preşedinţia Uniunii Creştin-Democrate? Sau copia fidelă a cancelarei în exerciţiu, Annegret Kramp-Karrenbauer, actual secretar general al CDU, pe care Merkel a vrut-o ca urmaşă, dar ar fi preferat s-o vadă instalată în funcţie într-un viitor cât mai îndepărtat, nu la Congresul CDU de la 8 decembrie? În baza puterii economice germane, e clar că Berlinul va continua să conducă Europa. Iar cancelarul, Germania. Ca atare, contează mult cine va trece la cârma CDU şi, implicit, odată consumat interminabilul crepuscul al erei Merkel, cea indelebil marcată de criza migraţiei, deschiderea frontierelor şi degradarea democraţiilor europene, la butoanele executivului federal, scrie Deutsche Welle.
Povestea militarului care aleargă pentru a ajuta copii bolnavi: „Ne dădeam încălțările de la unul la altul”. Încălțat cu pantofi sport ieftini, dar cu un drapel în buzunar, înzestrat cu multă determinare și dorința nemărginită să ajute doi copii bolnavi, maratonistul Laurențiu Cobzaru a alergat sute de kilometri pe soare, vânt sau ploaie. I s-a rupt însă ceva în suflet când, pe drumul de la Galați la București, s-a lovit de indiferența unor oameni care nu l-au lăsat nici măcar să-și încarce telefonul rămas fără baterie. Laurențiu Cobzaru, 35 de ani, angajat MApN la poligonul de la Smârdan, provine dintr-o familie modestă, cu șase copii – cinci băieți și o fată. Își amintește că de mic își dorea să alerge, dar că profesorii nu-i permiteau să meargă la competiții pentru că se înroșea teribil la față când făcea efort. Așa că, la 10 ani, s-a înscris pe ascuns la o competiție, a câștigat-o și i-a oferit premiul profesorului său de sport, scrie Libertatea.
Comuna desprinsă din Evul Mediu unde singurii salariaţi sunt la primărie: „Noi trăim doar din banii daţi de la Guvern“. Comuna Dimăcheni din judeţul Botoşani este una dintre cele mai sărace localităţi din Moldova. Cei 1.400 de locuitori ai comunei trăiesc aproape ca în evul mediu, fără apă curentă sau canalizare şi reuşesc să supravieţuiască din agricultura de subzistenţă. Singurii săteni care se bucură de un salariu sunt primarul şi viceprimarul, restul angajaţilor fiind navetişti. „Comuna Dimăcheni nu are agenţi economici care să aducă venituri la bugetul local. Noi trăim doar din banii daţi de la Guvern“, spune Ştefan Cojocariu, primarul din comuna Dimăcheni, aflat la al cincilea mandat consecutiv, potrivit Adevarul.
România, printre țările cu cea mai mică influență și relevanță în UE, cu două luni înainte de preluarea președinției rotative a Uniunii Europene. Un studiu al influentului think-tank European Council on Foreign Relations (ECFR) care măsoară nivelul influenței statelor membre în interiorul Uniunii Europene arată că România este una dintre țările cu cea mai mică relevanță la nivel european. Studiul arată că, dintr-un total de peste 800 de experți intervievați în toată Uniunea Europeană (politicieni, miniștri, ziariști și oameni din mediul universitar) doar 0,8% cred că țara lor ar contacta România pe teme de politici europene. Mai slab decât România sunt poziționate doar cinci țări, toate având o populație mult mai mică sau intrate mai târziu în UE (Cipru, Bulgaria, Slovenia, Malta, respectiv Croația). Polonia, stat est-european la fel ca România și care a aderat în anii 2000, este văzută ca a șasea cea mai influentă țară în UE, după Germania, Franța, Marea Britanie, Olanda și Italia, potrivit G4media.

Cum și-a petrecut Vlad Voiculescu ziua demiterii din funcția de ministru al Sănătății
Ziua demiterii lui Vlad Voiculescu. Ce le-a explicat Barna colegilor despre discuția cu premierul
Landerul InSight al NASA luptă pentru supraviețuire și va intra în hibernare de urgență
VIDEO Demonstrație cu un elicopter de atac la București. Elicopterul multirol pe care Airbus îl propune Armatei române: „E ca un briceag elvețian, bun la toate”
Acum, Romania, prin conduita clasei politice si a populatiei sale, si-a "revenit" la conditia de sluga natanga si jerpelita a Europei, care deranjeaza si creeaza dispret sau, in cel mai bun caz, este explicit ignorata....