În ce controverse au fost implicaţi de-a lungul timpului noii miniştri. Noii membri ai Guvernului Dăncilă 2 nu sunt, însă, străini nici de controverse, numărând în prezent mai multe pete în carierele lor profesionale. Noul ministru al Muncii, Marius Budăi, este la primul mandat de deputat, din februarie 2018 ocupând funcţia de preşedinte al Comisiei de buget-finanţe din Cameră, după plecarea la Palatul Victoria a colegului său Viorel Ştefan, acum vicepremier responsabil de problemele economice. Anterior, Budăi a fost instalat de PSD în funcţia de director executiv al Casei Judeţene de Pensii Botoşani. Alexandru Petrescu, noul ministru al Comunicaţiilor şi al Dialogului Social în locul lui Bogdan Cojocaru, a ocupat funcţia de minstru al Economiei în Guvernul Grindeanu din 2017. Anterior, Petrescu a fost directorul general al Poştei Române, scrie Adevarul.
Vremea trece, leafa merge. Trucurile prin care demnitarii își umflă fictiv activitatea în Parlament. 45.000 de lei cheltuie, lunar, în total, statul român cu fiecare parlamentar. Însă activitatea acestora în Parlament se lasă așteptată. 24 Octombrie 2018, sedinţa de plen a Camerei Deputaţilor. Deputaţii Mihai Culeafă, Eugen Durbacă, Furic Iarco şi Corina Bogaciu intră în sală. Sunt de la partide diferite, dar ceva îi uneşte: de doi ani de când le-a început mandatul, niciunul nu a iniţiat nicio lege şi nici nu a luat vreodată cuvântul la dezbaterea vreunui proiect legislativ. În aceeaşi oală intră şi fostul ministru al Sănătăţii Nicolae Bănicioiu. El e cu o treaptă mai sus - nu vine aproape niciodată la şedinţe. În timp ce colegii lor dezbat legile, cei patru deputaţi se afundă în scaune, vorbesc la telefoane, îşi verifică Facebookul sau navighează pe internet, scrie Digi24.
De la traficanții de arme, până la ouăle Kinder şi tabloul lui Pcasso. România, ţinta fake-newsului pentru străini. Traficanţii de arme din judeţul Bistriţa, care negociau cu jurnaliştii de la Sky News, apoi ouăle Kinder asamblate de copiii săraci din România şi acum tabloul lui Picasso găsit la rădăcina unui copac în Tulcea. Toate sunt fake-news-uri “fabricate în România” de către străini. Dar de ce aici? Un răspuns ar putea fi acela că, oricât de fake ar fi ştirea, va aduce audienţă sau publicitate, iar pericolul unei sancţiuni este redus. Dovadă sunt dosarele clasate sau aproape de finalizare de la DIICOT şi faptul că nu s-a întâmplat nimic acolo unde cei care au născocit ştirea falsă nu au mai vrut să colaboreze cu autorităţile române. De cealaltă parte, în România aceste ştiri se transformă în anchete ale procurorilor, audieri, expertize şi iar audieri, scrie Gandul.
DW: România: Legea exploatării gazelor offshore se joacă cu focul. Potențialul zăcămintelor de gaz din apele românești de la Marea Neagră, de până la 200 de miliarde de metri cubi, a atras interesul giganților mondiali din industria de gaze și țiței, precum americanii de la ExxonMobil și austriecii de la OMV Petrom. România își asigură deja aproape întregul consum de gaz din producția onshore proprie și și-ar putea chiar dubla cantitățile de gaze produse în următorii 20 de ani, odată cu exploatarea resurselor offshore din Marea Neagră. România produce anual 10,5 miliarde de metri cubi de gaz, majoritatea onshore, și consumă 11-12 miliarde de metri cubi, ceea ce face această țară în cea mai mare parte independentă de importurile de gaz rusesc. O poziție pe care alte țări din regiune nu pot decât să o invidieze. Alte state member ale UE se chinuie între timp să elaboreze strategii energetice coerente, care să le reducă dependența de importurile rusești, scrie Deutsche Welle.
“Coincidenţa” din subteran. În ziua anunţului privind greva generală, Metrorex trebuia să evacueze spaţiile comerciale controlate de sindicat. Săptămâna trecută, pe 13 noiembrie, Metrorex transmite o notificare către firma sindicatului: spaţiile comerciale vor rămâne fără curent electric şi apă începând de luni, 19 noiembrie! Este aceeşi zi când U.S.L.M. anunţă că intră în grevă generală ca urmare a negocierilor eşuate privind majorarea salariilor cu 42 la sută. Asta deşi protestul de avertisment de joia trecută a fost declarat ilegal de instanţă în dimineaţa aceleaşi zile. Şi tot luni, pe 19 noiembrie, Ministerul Transporturilor emite un proiect de hotărâre de guvern privind actualizarea valorii de inventar a unor bunuri aflate în domeniul public al statului și în concesiunea Societății Comerciale de Transport cu Metroul București «Metrorex» S.A. Citeşte întreaga ştire: “Coincidenţa” din subteran | În ziua anunţului privind greva generală, Metrorex trebuia să evacueze spaţiile comerciale controlate de sindicat", scrie Libertatea.
Asistaţi supăraţi. Întâi au fost certaţi de poştăriţă că nu ies la deszăpezit, iar acum rămân fără ajutoare: „Eu de 30 de ani nu mai muncesc!“. Noile prevederi ale legii ajutorului social taie veniturile garantate de stat multor persoane care nu vor muncească sau dovedesc că nu au nevoie de banii statului, întrucât au maşini şi firme. Jurnaliştii „Adevărul“au mers în satul Bălteni, din comuna Conţeşti, pentru a vedea ce s-a schimbat în cazul asistaţilor. Primul caz întâlnit a fost cel al lui Gheorghe Bolovan, un bărbat care, după 30 de ani în care a trăit din ajutor social, a rămas fără niciun venit. „Eu sunt bolnav de diabet. Am avut şi ajutor social şi degeaba. Mie mi l-au tăiat săptămâna trecută. Mi-au spus că nu mai am dreptul. Trebuia să strâng alea nouă zile de muncă pe lună şi nu am reuşit, pentru că nu mai pot munci, din cauza bolii. Luam 130 de lei pe lună. Eu de 30 de ani nu mai muncesc“, a spus el.
Elevii majori, nemulțumiți că nu pot ieși din curtea școlii. Consiliul Elevilor din Alba a început o campanie #ElevNuDetinut. Elevii se declară nemulțumiți de interdicția de a ieși în pauze din curtea școlii. Consiliul Județean al Elevilor Alba, structura de reprezentare a elevilor din județul Alba, a început o campanie intitulată #ElevNuDetinut. Elevii atrag atenția că directorii școlilor încalcă Statutul Elevului, care permite părăsirea incintei școlii de către elevii majori. Florin Râşteiu, vicepreşedintele Consiliului Naţional al Elevilor spune că: “Sunt dezamăgit, la mai bine de doi ani de la aprobarea Statutului Elevului directorii încă râd când le spunem ca avem drepturi, că există consecinţe dacă nu ne sunt respecate, în cazurile şi mai triste ni se vorbeşte cu dispreţ şi lipsă de respect, sau ne este închis telefonul în nas", potrivit Edupedu.
2011. O ruptură ca un scenariu de film. Realitatea TV, scindare în direct. Războiul Vîntu - Ghiță și cum s-a născut România TV. 10 ani în 10 săptămâni. Realitatea TV vs. Realitatea TV. Meciul anului 2011. Un meci ca un scenariu de film. Sorin Ovidiu Vîntu pe de o parte (și-l va lua ulterior ca "aliat" pe Elan Scwartzenberg), Sebastian Ghiță, de cealaltă. Adversari, după ce au fost parteneri. Publicitate Un meci din care s-a născut postul tabloid de azi România TV. Filmul ireal, pe scurt: Sorin Ovidiu Vîntu caută parteneri pentru Realitatea TV. În primă fază, discută cu Cristian Burci. Aproape se înțeleg. Într-o seară de weekend, cei doi aproape bat palma. Seara, Burci era viitor patron al Realitatea TV. Dimineața, lucrurile iau o întorsătură spectaculoasă. Susținut de câțiva oameni din boardul Realitatea, intră în scenă un necunoscut în piața media: Sebastian Ghiță este noul partener al lui Sorin Ovidiu Vîntu. Prin "contract de management". Vîntu și Ghiță ajung repede la disensiuni. Ghiță spune că a fost șantajat de Vîntu, scrie Pagina de media.
Cadre didactice din Dolj, în top 7 directori de şcoli din ţară. „Managerul Anului pentru Antreprenoriat“, acesta este titlul câştigat de Alexandrina Năstase, directorul Şcolii Gimnaziale „Mihai Viteazul“ din Craiova, şi de Anca Neda, managerul Şcolii Profesionale Valea Stanciului, la Gala Awards din cadrul evenimentului Edu Leaders Forum, organizat de Asociația pentru Valori în Educație. Cele două cadre didactice au ajuns astfel în top şapte manageri la nivel naţional. Cele două cadre didactice au precizat pentru GdS că premiile au fost acordate pentru investiţiile realizate prin diverse proiecte sau prin parteneriatele cu administraţiile publice locale, care au constat în construirea sau dotarea unor spaţii de învăţământ, implicarea elevilor în schimburi de experienţă şi chiar în amenajarea spaţiilor verzi scrie Gazeta de Sud.
