Cum a ajuns România lider în Europa Centrală şi de Est la înarmare. România este lider la înarmare în Europa Centrală şi de Est, potrivit datelor Institutului Internaţional de Studii pentru Pace (SIPRI) de la Stockholm. Mai exact, raportul arată că între 2016 şi 2017, cheltuielile militare ale ţărilor din regiune au crescut într-un ritm de 12%, fiind de şapte ori mai ridicate decât creşterea cheltuielilor militare în rândul ţărilor occidentale ale NATO. Este vorba despre cea mai mare creştere regională la nivel mondial, iar în frunte se află România (50%), urmată de Lituania (27%) şi de Letonia (26%). Cu toate că există diferenţe semnificative între ţări, cheltuielile militare în regiune nu au încetat să crească din 2013, după şase ani consecutivi de scădere, potrivit Adevărul.
THE TIMES: Coliziunea din Ucraina - ambii lideri au de câştigat de pe urma aventurii militare a Rusiei. Atacul Rusiei asupra navelor militare ucrainene din Marea Neagră marchează prima etalare de agresiune făţişă a Kremlinului, de la lansarea campaniei aşa-numitului război hibrid împotriva Ucrainei, de către preşedintele Putin, cu peste patru ani în urmă. Pentru Moscova consecinţele vor implica probabil noi sancţiuni occidentale - lucru de care economia Rusiei care întâmpină dificultăţi s-ar putea foarte bine lipsi. Rubla a scăzut substanţial astăzi, în timp ce bursele au reacţionat la ştirile despre evenimentele din Marea Neagră. Dar tensiunile le-ar putea aduce beneficii atât dlui Putin, cât şi preşedintelui Poroşenko al Ucrainei. Rata de aprobare a dlui Putin a făcut un salt brusc după anexarea Crimeii de către Rusia, de la Ucraina în 2014, pe fondul relatărilor de la televiziunea de stat despre "junta militară" care preia conducerea la Kiev, potrivit rador, care citează The Times.
DW: Catedrala şi cortul. De ce îi iei peste picior, amice, pe politicienii şi formatorii de opinie care invocă Domul din Milano? Păi n-au dreptate? Să nu avem şi noi nevoie de un monument de Centenar? Să nu avem şi noi faliţii noştri? Nu eşti de acord? Cârteala ta, amice, mă enervează rău. Ce insolenţe mai îndrugi acolo, păcătosule? Cum să propui ca, dacă tot se-ntoarce ţara-n timp şi preistorie, să facă bine să revină, în Centenar, la epoca deşertului şi la modelul primordial al catedralei? La epoca în care Domnului i-a fost de-ajuns un cort, ca locuinţă. E-adevărat că era unul ”al întâlnirii”, cum i s-a mai spus, smerit. Era deci al unirii, iar nu al dezbinării. Era, ce-i drept, curat, împodobit splendid, dar mic, portabil, vorba lui Heinrich Heine, aşa cum este patria la purtător pentru românii emigraţi. Prezenta însă un mare, un imens ”inconvenient”. Era locul adăpostirii, în Sfânta Sfintelor, a Tablelor cu Decalogul, care interzicea sever nu doar idolatria, scrie Deutsche Welle.
Tineri veniți la slujba de sfințire mi-au spus ce înseamnă pentru ei Catedrala Mântuirii Neamului. „Pentru mine este o mândrie. Așa cum mă duc și văd catedrala Notre-Dame sau altele, care îi definește pe catolici sau alte religii, acum vom avea și noi o catedrală frumoasă, care va fi Ortodoxă și care ne va defini pe noi. Prin asta putem atrage și turiști, care vor veni să o viziteze. Este un simbol al neamului meu.” , spune Elena pentru revista Vice.
Recorder: Catedrala Umilirii Neamului. Duminică, 25 noiembrie 2018: zeci de mii de români au venit la București să trăiască pe viu un eveniment istoric și au aflat că istoria nu e de nasul lor. Deși au străbătut sute de kilometri pentru a participa la sfințirea Catedralei Naționale, catedrala le-a apărut ca o himeră învăluită în ceață, pe care au fost nevoiți să o privească din depărtare, urcați pe garduri și împrejmuiți de jandarmi. ntre ei și Biserică n-a fost doar o distanță prea mare. Au fost și limuzinele somptuoase, și turbanele cu sclipici, și paturile moi de la Marriott, unde prelații au fost cazați și invitați la agapă, scrie Recorder.
Cum a ajuns un oraș cu 5.000 de locuitori să cheltuie pe luminile de sărbători cât Brașovul. Cuprinşi de spiritul Crăciunului, edilii din ţară au băgat adânc mâinile în sacul cu bani publici şi se întrec în ornamente care mai de care mai sclipitoare. La Galaţi, ghirlandele şi ornamentele luminoase, sărăcesc bugetul local cu aproape 700 de mii de euro. În micul oraș Ghimbav, iluminatul festiv costă aproape 100 de mii de euro. Cam tot atât cât costă luminiţele din Braşov sau Timişoara, potrivit Digi24.ro.
Nume de martori audiați în dosarul Alexe-Păvăleanu: Amza Pelea, Gheorghe Dinică și Ștefan Bănică/ O decizie a Tribunalului Prahova obligă Parchetul să le dezvăluie identitatea reală. Omul de afaceri Răzvan Alexe, trimis în judecată în 2014 într-un dosar de evaziune fiscală de 35 de milioane de euro, a cerut Tribunalului Prahova să deconspire identitatea reală a persoanelor care se află în spatele numelor de cod Amza Pelea, Gheorghe Dinică, Ștefan Bănică sau Marian Ionescu (probabil liderul trupei Direcția 5). Tribunalul Prahova a admis cererea lui Răzvan Alexe (foto), astfel că Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești este obligat să dea numele reale ale celor care se ascund sub identitate protejată, , scrie ziarulincomod.ro, citat de G4media.ro.
Scrisoarea unui bucureştean pentru clujeni a devenit virală pe internet. „Să veniţi în Centrul Vechi să învăţaţi cum se face comerţ, provincialilor”. Adrian Balotă deţine o firmă de consultanţă, e bucureştean şi a vizitat Clujul, prilej pentru a-şi descrie experienţa trăită timp de câteva zile. Scrisoarea lui Balotă pentru clujeni a fost publicată de site-ul Români prin lume şi a stârnit numeroase reacţii în rândul internaţiunilor. Bucureşteanul nu se fereşte să compare Clujul cu Bucureştiul recurgând la ironie şi la autoironie. Rezultatul acestei comparaţii este, după Adrian Balotă, net favorabil Clujului. „Bă, am coborât Feleacul şi v-am văzut oraşul. V-aţi întins pe orizontală ca o pomană ţigănească.....la noi, la Bucureşti, construim pe verticală, ce atâta risipă de spaţiu?...”, potrivit Adevărul.
Angajat al unei companii municipale: Eu ştiu că au fost ilegale de la început! Tensiune şi confuzie printre angajaţii companiilor Capitalei, declarate ilegale de către judecători. Angajaţi de un an sau doar de câteva luni, oamenii se tem că-şi vor pierde locurile de muncă. Opoziţia şi puterea se ceartă în continuare pe ce urmează după decizia justiţiei. Consilierii USR cer desfinţarea celor 22 de societăţi şi recuperarea urgentă a banilor investiţi în ele. Pe de altă parte, prin vocea primarului Gabriela Firea, directorii companiilor anunţă că îi dau în judecată pe toţi cei care contestă înfiinţarea acestor societăţi, potrivit Digi24.
