Liviu Dragnea a atacat la Tribunalul UE de la Luxemburg raportul întocmit de OLAF (Oficiul european antifraudă, o instituție a Comisiei Europene) care constata o fraudă de peste 20 milioane euro din fonduri UE și care a dus la deschiderea dosarului „Tel Drum”, dosar în care șeful PSD este urmărit penal de DNA. Informația a fost dezvăluită de Ziare.com, care arată că Dragnea vrea să ajungă la anularea raportului OLAF mai degrabă pe o cale colaterală.

Liviu DragneaFoto: Facebook

Potrivit site-ului Tribunalului UE, dosarul „Dragnea v Commission Case T 738/18” a fost înregistrat pe data de 11.12.2018. Informațiile referitoare la acest dosar nu însă sunt publice.

Ziare.com scrie că surse de la Luxemburg au explicat pentru publicație că Liviu Dragnea nu mai putea să atace raportul OLAF, pentru că ieșise de mult din termen. Așa că a ales o cale indirectă, aceea de a ataca răspunsul negativ primit de la Comisia Europeană la o plângere pe care a făcut-o în privința Raportului OLAF.

Într-o actiune de 40 de pagini, Liviu Drangea acuză faptul că OLAF nu i-ar fi respectat dreptul de a fi audiat și prezumția de nevinovăție cu ocazia realizării Raportului, care ar fi fost intocmit cu încălcarea regulilor de bună administrare a justiției.

Potrivit Ziare.com, Dragnea este asistat de avocații Bernard O'Connor ș Sebastien Gubel.

Investigația OLAF ce a dus la deschiderea dosarului „Tel Drum”

Dosarul Tel Drum a fost deschis ca urmare a unei sesizări a Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), transmisă procurorilor români pe 30 septembrie 2016, privind suspiciuni de obţinere nelegală a unor fonduri europene pentru lucrări de reabilitare de drumuri judeţene.

OLAF a calculat că prejudiciul financiar cauzat bugetului UE în acest caz este de aproximativ 21 milioane de euro și a recomandat recuperarea integrală a fondurilor de către Direcția Generală Politică Regională a Comisiei Europene. De asemenea, a emis recomandări juridice către Direcția Națională Anticorupție (DNA) pentru inițierea acțiunilor judiciare.

Procurorii anticorupție spun că cei care făceau parte din grupul infracţional ar fi conceput activitatea acestuia în etape, în funcţie de zonele, firmele şi influenţa pe care le aveau. Primul pas, în viziunea DNA, ar fi fost privatizarea Tel Drum şi transferarea din proprietatea CJ Teleorman "în sfera de influenţă şi control a suspectului Liviu Nicolae Dragnea, prin persoane interpuse".

Liviu Dragnea a fost pus oficial sub urmărire penală de DNA în acest dosar în data de 13 noiembrie 2017, fiind cercetat pentru constituirea unui grup infracţional organizat, de folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false pentru obţinerea frauduloasă de fonduri europene, dar şi de abuz în serviciu în legătură cu favorizarea firmei Tel Drum în privinţa acordării de contract.

Faptele ar fi fost comise în perioada în care era preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman.

"Până în acest moment, nici autoritatea de management (Ministerul Dezvoltării Regionale şi Fondurilor Europene) nu s-a constituit parte civilă cu privire la sumele ce ar fi fost obţinute nelegal din fonduri europene (peste 20 milioane euro), nici Consiliul judeţean Teleorman nu s-a constituit parte civilă cu privire la prejudiciul ce ar fi fost produs prin infracţiunile de abuz în serviciu (peste 31 milioane lei)", au transmis procurorii.

Tot în noiembrie 2017, procurorii au pus un sechestru de 127 milioane lei (peste 27 de milioane euro) asupra bunurilor lui Liviu Dragnea în acest dosar.