Publicația franceză L'Express creionează un tablou îngrijorător al președinției române a Uniunii Europene, între marile dosare europene și criza politică de la București. Ziaristul Charles Haquet, specializat în economie și politică internațională, scrie, citând mai multe surse, că Liviu Dragnea își negociază problemele în justiție cu judecători români, fiind dispus să renunțe, în schimb, la promovarea în forță a decretului de amnistie. Ce crede Bruxellesul? "Nu e o situație ideală, suspină un diplomat european, sub acoperirea anonimatului. Dar, dacă așa am putea evita o criză deschisă în perioada președinției române ..."

HotNews.roFoto: Hotnews

„Luați un guvern eurofob și plasați-l în fruntea Uniunii Europene, în condițiile în care este total novice în materie: aceasta este situația în care se află România”, scrie Charles Haquet.

Iar calendarul se anunță încărcat: Brexit în 29 martie, alegerile europene în luna mai, summitul celor 27 de la Sibiu, tot în mai. Pe ordinea de zi: viitorul euro, politica externă europeană, ratificarea parteneriatului economic cu Japonia, negocierile privind cadrul bugetar post 2020.

Un adevărat botez al focului pentru București, care nu pornește în aceste provocări în cele mai bune condiții, deoarece țara traversează o criză politică majoră, arată ziaristul francez.

Mărul discordiei dintre Guvern și președintele Klaus Iohannis este proiectul de reformă judiciară al Guvernului. Inițial, era vorba de corectarea abuzurilor unei justiții care se comportă, potrivit puterii, ca un "stat în stat". Dosarul, demarat în 2016, s-a accelerat anul trecut: Codul Penal a fost obiectul a zeci de amendamente, șefa DNA Laura Codruta Kovesi a fost demisă în 9 iulie.

De la plecarea sa, DNA și-a pierdut eficiența, iar acum pare că a venit rândul procurorului general Augustin Lazar, intrat în vizorul puterii. Sau, mai exact, al adevăratului său șef, Liviu Dragnea, arată Charles Haquet.

Vizat de mai multe proceduri judiciare, acest politician experimentat, care conduce cu mână de fier PSD și prezidează Camera Deputaților, nu poate ocupa funcții executive, din cauza condamnării sale. De aici și reforma juridică ce nu ar viza, potrivit criticilor săi, decât un singur scop: cazierul său judiciar, pentru a putea candida la alegerile prezidențiale din 2019. Iar acum guvernul încearcă să promoveze un decret de amnistie care ar permite albirea a numeroși responsabili politici. Și, în primul rând, a lui Liviu Dragnea.

Linia roșie

O astfel de impunitate este inacceptabilă pentru Bruxelles: "Nu se pune problema depășirii acestei linii roșii", se afirmă pe culoarele Comisiei Europene, potrivit L'Express.

De aici furia lui Dragnea, care critică în ultimele luni o Uniunea care nu lasă României dreptul la propriile opinii.

Teoretic, nimic nu împiedică guvernarea PSD să voteze amnistia, dacă estimează că acest lucru îi va aduce voturile electoratului, cu riscul de a pierde orice credibilitate externă.

Negocieri secrete

Există, totuși, motive de speranță. Întâi, "marea spălare" voită de guvern nu este atât de populară. Drept dovadă, PSD a căzut mult în sondaje de doi ani, fiind creditat azi cu doar 30% din intențiile de vot, față de cele 46% obținute în 2016. Mai grav, Curtea Constituțională a respins bună parte din reforma judiciară.

În fine, și poate în special, Liviu Dragnea, preocupat de propria soartă, ar fi găsit o altă cale de a scăpa de justiție și negociază, potrivit mai multor surse, achitarea sa cu judecători români. În schimb, ar renunța la promovarea în forță a decretului de amnistie.

Ce se crede la Bruxelles despre asta? "Nu e o situație ideală, suspină un diplomat european, sub acoperirea anonimatului. Dar, dacă ala am putea evita o criză deschisă în perioada președinției române ..."

Liviu Dragnea, evident imprevizibil, a decis altfel. Suspectat de Oficiul european de luptă împotriva fraudei de deturnarea unor fonduri europene de 21 de milioane de euro, a decis, în 11 decembrie, să aducă în fața Curții de Justiție de la Luxemburg Comisia Europeană! Speranța sa: punerea în discuție a incriminării sale și neînceperea urmăririi, ceea ce i-ar permite refacerea virginității politice.

Cu câteva luni înainte de sfârșitul mandatului său, președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, și-ar fi dorit fără îndoială un alt cadou de plecare, încheie L'Express.