Subiectele zilei: Ce şanse are Kovesi la CEDO. Două precedente relevante; România îndeplinește doar 1 dintre cele 4 criterii pentru aderarea la euro; Prinţul Nicolae a dezvăluit în premieră culisele îndepărtării sale din Casa Regală a României

de L. S.     HotNews.ro
Joi, 31 ianuarie 2019, 4:54 Revista Presei | Subiectele Zilei


subiectele zilei
Foto: Colaj foto
Fostul procuror-șef al DNA, revocată la solicitarea actualului ministru al justiției, Tudorel Toader a fost subiectul unei analize făcute de cotidianul Adevărul. Șansele pe care le are Kovesi la CEDO, evaluate raportându-se la două cazuri precedente relevante. Se dau două cazuri de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care, luate împreună, acoperă binişor problematica pe care Laura Codruţa Kovesi a ridicat-o la Strasbourg: circumstanţele propriei sale revocări de la şefia DNA. Se cere: să se estimeze, pe o scară de la 1 la 10, cam ce şanse de câştig are doamna Kovesi la CEDO. Primul Zalli vs. Albania. În mai 2001, când lucra ca procuror la Parchetul General din Tirana, Selami Zalli a primit de la şeful său o veste proastă: procurorul general l-a anunţat că-l transferă la un Parchet din provincie, cu o leafă înjumătăţită. Contestaţia sa a fost respinsă de consiliul de conducere al Parchetului General, aşa că preşedintele Albaniei a emis decretul de transfer...

Guvernul își asumă obiectul de adoptare a monedei euro în 2014. Premierul României, Viorica Dăncilă, a declarat la începutul ședinței de guvern care a avut loc miercuri, că Executivul își însușește documentele în vederea trecerii României la Euro. Planul național realizat de o comisie de experți prevede însă orizontul de timp 2024-2026 ca obiectiv de adoptare a monedei unice europene. Pentru ca acest orizont de timp să fie unul real, asta ar însemna ca România să intre în Mecanismul cursului de schimb (ERM 2) cel mai târziu în ianuarie 2022, lucru posibil doar dacă întrunim o serie de criterii. România îndeplinește doar 1 dintre cele 4 criterii pentru aderarea la euro se arată într-o postare pe Facebook a Reprezentanței Comisiei Europene în România. Problemele semnalate de Comisie vizează legislația națională, aceasta fiind incompatibilă, cel mai important aspect referindu-se la gradul de independență al băncii centrale. De asemenea, România nu mai întrunește criteriul legat de stabilitatea prețurilor și cel legat de convergența ratelor dobânzilor pe termen lung. Singurul capitol la care stăm bine este cel legat de finanțele publice, respectiv nivelul datoriei publice și al deficitului bugetar în PIB. Comisia de pregătire a aderării României la zona euro a aprobat, la sfârșitul anului trecut, orizontul de timp 2024-2026 ca obiectiv de adoptare a monedei unice europene.

Bun de citit:

Misiunea externă a lui Darius Vâlcov. După ce contextul intern a favorizat iniţial monopolizarea atenţiei, pe plan european, doar de către ministrul Justiţiei, puterea de la Bucureşti introduce acum în teren un nou jucător cu care Bruxelles-ul va trebui să se obişnuiască pentru o bună bucată de vreme. "Cunosc atât de mulți oameni care au bani în cont și-au rămas fără ei, pentru că i-au mâncat comisioanele. Aveau 500 de euro și după zece ani nimic, că sunt mari comisioanele", spune Darius Vâlcov, eminenţa cameleonică a Guvernului PSD-ALDE, care mai anunţă că nu are carduri, nici conturi, dar asta, după cum bine au semnalat cei de la Newsweek, abia după ce a început să aibă probleme cu DNA.

În 2018, România a avut cel mai mic număr de copii nou-născuți din ultimii 50 de ani. Anul trecut în România s-au născut cei mai puțini copii din ultima jumătate de secol, potrivit datelor oficiale disponibile și a celor obținute de Edupedu.ro. Practic, de la decretul dat în 1966 de Nicolae Ceaușescu, nu s-au mai născut atât de puțini copii într-un singur an la noi în țară. Potrivit datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică (INS), în primele 11 luni ale anului 2018 s-au născut doar 173.936 de copii. Am solicitat INS datele despre natalitate din ultimul deceniu și am comparat aceste cifre din 2018 cu cele ale nașterilor pe primele 11 luni din anii 2008-2017.

CTP, despre calomnia, amnistia și pușcăria. E de domeniul evidenței că domnii Ștefănescu și Nicolicea, reziduuri cu gură din vremea lui Ceaușescu (aceasta este o insultă, pentru care pot să fac proba verității), nu vor altceva decât arestarea tuturor celor care îi înjură. Asta înseamnă legea pentru ei. Este însă la fel de evident că insulta și calomnia nu trebuie să presupună pedeapsa cu pușcăria? În opinia subsemnatului, nu, nu este evident. Să luăm cazul a ceea ce se mai numește presă. Într-o recentă emisiune tv, mi s-a pus, în absență, întrebarea retoric-dojenitoare: „Ar fi de acord CTP ca un jurnalist să facă închisoare pentru ce spune?”, scrie Cristian Tudor Popescu într-un editorial pentru Republica.ro.

Prinţul Nicolae a dezvăluit în premieră culisele îndepărtării sale din Casa Regală a României: „Am fost primit în biroul în care bunicul meu a fost forţat să abdice“. Nicolae al României a acordat un interviu publicaţiei elveţiene L'Illustré, în care a vorbit despre viaţa sa şi a dezvăluit în premieră culisele dezmoştenirii sale. Interviul din L'Illustré a fost realizat în localitatea elveţiană Geneva, acolo unde Prinţul Nicolae al României se află împreună cu soţia sa, Ana-Maria de Roumanie, şi a fost publicat pe 27 ianuarie. Nepotul Regelui Mihai a vorbit pe larg despre viaţa sa şi a detaliat în premieră momentul care a condus la retragerea titlului de principe al României şi excluderea din linia de succesiune la tron, printr-un decret al Casei Regale a României, în august 2015.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















7641 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by