Bătălia pentru Justiție sau în Justiție continuă. Magistrații au protestat în mai toată țara, iar guvernanții mai trag o perdea de fum și mimează consultări cu aceștia si flexibilitate.Tudorel Toader anunță că prevederea din OUG 7 care le-ar fi permis şi judecătorilor să fie numiţi la conducerea parchetelor va fi abrogată. Judecătorul Cristi Danileț spune însă că măsura anunțată de Toader este praf în ochi, abureală. Singura soluție, abrogarea OUG 7. Magistrații să continue protestele Noua Secție specială pentru investigarea magistraților va avea conducerea desemnată de oameni politici și devine, practic, un parchet paralel cu Parchetul General, afirmă, într-un interviu pentru HotNews.ro,procurorul Antonia Diaconu, co-președinte al Asociației „Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor”. Aceasta acuză, printre altele, și prevederea potrivit căreia magistrații pot fi eliberați din funcție la constatarea pierderii bunei reputații: „o noțiune pentru care nu există, în prezent, criterii pentru o definire clară”. Toate OUG-urile concepute până acum de Tudorel Toader sunt tentative de a trece Rubiconul Legilor existente, înainte de a deveni dânsul ministru al Justiţiei, deci ministru al lui Liviu Dragnea, scrie Tudor Cătineanu în Adevărul. Curtea de Apel Brașov a inițiat procedura de revocare din funcția de membru CSM a Liei Savonea, care este și președinta instituției, au declarat pentru G4Media.ro surse din magistratură. ”România şi Moldova între vest şi Rusia”, titrează Deutsche Welle. Oamenii au ieşit cu zecile de mii în stradă, în marile oraşe ale României, în apărarea justiţiei şi a statului de drept şi în semn de protest împotriva cleptocraţiei dragniote. Una la fel de toxică precum cea basarabeană.
Vă propunem doua materiale de pe Contributors.ro despre alegerile din Republica Moldova. Valentin Naumescu scrie despre ”Alegerile pe care toată lumea le-a pierdut. Dar ştim câştigătorul de peste patru ani!”. Ceea ce este bine pentru România, chiar dacă unii vor susţine contrariul, este că oficial am stat deoparte (şi departe) de un scrutin care nu putea duce la un deznodământ favorabil. În acest moment, condiţiile politice nu erau coapte pentru un rezultat mai bun. Atât s-a putut. A ieşit chiar mai puţin rău decât se aşteptau unii, care îşi scriseseră analizele postelectorale înainte de ziua votului, scrie Naumescu. Musia de citit și interviul cu analistul Armand Gosu: “S-a furat masiv. Nici în Rusia nu se fură la vot cum s-a furat acum în Republica Moldova. Putin poate să fie invidios pe Plahotniuc”. Rolul acestor alegeri este doar să legitimeze regimul politic autoritar electoral de la Chișinău - Partidul Democrat al lui Plahotniuc deși s-a clasat abia pe locul trei, după socialiști și blocul ACUM, va avea cel mai mare număr de deputați în parlament - Plahotniuc va cere funcția de prim ministru pentru el, încercând să obțină ce i-a fost refuzat în decembrie 2015, la intervenția ambasadelor occidentale, scrtie Gosu care ne prezintă trei scenarii post-electorale.
Guvernul vrea să impună cote obligatorii de refugiați pentru primării. Refugiații vor primi locuințe sociale sau vor primi înapoi până la 50% din costul chiriei. Guvernul va introduce în legislația națională cote obligatorii pentru preluarea spre asistență a tuturor persoanelor ce obțin o formă de protecție, autoritățile locale fiind obligate să le asigure refugiaților o locuință socială în aceleași condiții ca și cetățenilor români. Dacă nu poate primi o locuință socială, persoana refugiată va închiria o locuință și va primi de la stat până la 50% din valoarea chiriei, pentru maximum 1 an, scrie Profit.ro.
Adevărul publică un reportaj cu un bătrân de 77 de ani care şi-a donat agoniseala de-o viaţă unui spital: „Am făcut rău şi m-am gândit să aduc o viaţă acum”. Ion Cârstoiu, un bătrân de 77 de ani din comuna argeşeană Aninoasa, a donat 10.000 de euro Spitalului Municipal Câmpulung Muscel. Banii i-a strâns în peste 20 de ani de muncă, când lucra ca şofer pe timpul lui Ceauşescu. Bătrânul are acum în întreţinere un copil cu nevoi speciale.
Timis Online publicăfotografiile unui japonez cu Timișoara și oamenii ei după Revoluție, în 1993: Vedeam oameni foarte liberi. Are 500 de fotografii cu Timișoara. Îl cheamă Norihiro Haruta și este din Japonia. A ajuns în Timișoara în 1993 și după aproximativ 26 de ani a developat instantaneele alb-negru care le are cu urbea de pe Bega. Sunt fotografiile unei generații proaspăt ieșită de sub umbrela comunismului, o generație care a strigat „Libertate” la Timișoara…
