Ascensiunea lui Dragnea de la bișnițar de Teleorman la cel mai puternic om politic din România. Înainte de a deveni cunoscut pe scena politică, Liviu Dragnea a fost ani buni antreprenor. A început de jos, a făcut afaceri cu negustorii din Teleorman, după care şi-a deschis un bar. La șase ani de la Revoluţie, era deja unul dintre cei mai înstăriţi oameni din judeţ. Oamenii locului spun că cei mai mulţi bani i-a făcut în cei 12 ani cât a fost angajat al statului. Liviu Dragnea a recunoscut că imediat după Revoluţie, când s-au deschis graniţele, s-a apucat de bișniţă. Ca mulţi alţi români. După ce, o perioadă, a transportat legume, Liviu Dragnea şi-a deschis un bar în satul în care locuia, care a devenit profitabil. În 1995, deținea deja un hotel, mai multe baruri și restaurante, depozite de marfă și magazine alimentare, scrie Digi24.
Viaţa de după gratii a lui Liviu Dragnea. „Cel mai probabil, Liviu Dragnea va fi tratat ca un deţinut VIP. El va beneficia cel mai probabil de regimul de detenţie special, destinat în special oamenilor de afaceri, foştilor magistraţi, politicienilor, dar şi persoanelor condamnate pentru pedofilie. În esenţă, în cazul lui Dragnea vorbim de camere mai bune, colegi de celulă mai liniştiţi, locuri de muncă mai călduţe. Dar, în concluzie, nu avem nicio garanţie că acesta nu va ajunge să beneficieze de tratamentul VIP scandalos de care s-au bucurat importante figuri publice din România în trecut. În ceea ce priveşte beneficiile recursului compensatoriu, cu siguranţă nu va fi în afara acestei legi, şi va reuşi să ajungă în unul dintre corpurile penitenciarelor, unde să beneficieze de reducerea cu 20% a pedepsei“, a explicat Sorin Dumitraşcu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, scrie Adevarul.
Spitalul Colentina repară instalaţiile electrice cu o firmă neautorizată, care comercializează lemne. Despre nevoia urgentă de reparaţii electrice la pavilioanele Spitalului Colentina aflăm de pe Sistemul Electronic de Achiziţii Publice. Două contracte au fost date prin încredinţare directă de conducerea spitalului la începutul anului, pe 7 ianuarie şi 8 februarie. Descrierea contractelor: „servicii de reparare şi de întreţinere a instalaţiilor electrice şi mecanice de construcţii”. Preţul? 11.078 de euro fiecare. Numărul de ore de lucrări contractat este unul impresionant. Libertatea a descoperit însă că firma care a primit contractele, STEEL QUALITY S.R.L., face afaceri cu „material lemnos, materiale de construcţii şi echipamente sanitare”. Este domeniul de activitate principal declarat la Registrul Comerţului.
România dintre Iohannis și PSD. România a ieșit (și nu e nimic bombastic sau metaforic în zicerea aceasta) dintr-una din cele mai negre perioade ale ei: suspendarea oricărei politici de dezvoltare și investirea a 90% din energia politică, economică, socială și de civilitate în schimbarea legilor justiției. Președintele Klaus Iohannis a arătat o foarte mare determinare în ținerea României pe o axă europeană, tocmai opunându-se acestui trend. Ar fi un proces de intenție dacă am ignora efortul constant, consecvent și cheltuitor de energie al președintelui. Dar ar fi o prostie să nu vedem în Klaus Iohannis și canditatul din toamna asta de la prezidențiale, scrie Curs de guvernare.
Ei nu înțeleg ce li s-a întâmplat. Cine mai conduce România a doua zi după revoluția votului. Am votat duminică, dimineața devreme. Am făcut-o cu multă determinare, încredere și speranță. A fost o zi de mobilizare generală, națională și internațională, fapt care mă face să mă simt mândru că sunt român, ceea ce, recunosc, nu mi se întâmplă frecvent. Niciodată nu am înțeles mândria gratuită de a fi român, adică pentru NIMIC, cum ar zice cineva. Pur și simplu, nu pot înțelege care este virtutea mea în faptul că m-am născut în interiorul granițelor acestei țări și nu în altă parte. Însă astăzi avem motive reale de mândrie. Unul dintre ele, deloc neglijabil, stă în faptul că România se află peste media europeană în ceea ce privește participarea la vot, semn că începem să înțelegem că democrația necesită implicare, participare activă, scrie Republica.
Un medic și-a donat salariul, după mesajul deputatului Rădulescu. “Nu plec din țară”. Un medic dermatolog din Târgu-Mureș și-a donat salariul, după ce deputatul PSD Cătălin Rădulescu le-a cerut medicilor, în urma condamnării lui Liviu Dragnea, să dea banii înapoi și să plece din țară. Medicul Mihai Badea de la Clinica de Dermatologie Mureș a reacționat după mesajul politicianului și a făcut o donație de 10.000 de lei pentru copiii cu probleme renale. Medicul a transmis mesajul următor: „Dau salariul “înapoi’’ și ceva în plus…pentru oamenii care contează! Din țară nu plec! Pentru copiii care suferă de insuficiență renală cronică!”, scrie Stirile ProTv.
Profilul alegătorilor care au produs noua paradigmă politică a României: trei partide umăr la umăr. Spre deosebire de cele mai recente alegeri – parlamentarele din 2016, la europarlamentarele din 2019 au votat mai mult femeile, decât bărbații. Raportul de tineri care au ieșit la vot este similar între cele două scrutinuri, deci nu se poate spune că tinerii de 18-24 de ani s-au mobilizat mai mult la vot. La ambele alegeri, categoria de vârstă cea mai prezentă la vot a fost 45-64 de ani, urmată de categoria de peste 65 de ani. Este de remarcat însă că în 2019 au ieșit la vot mult mai multe persoane din categoria de vârstă 35-44 de ani, care este considerată cea mai activă, potrivit Radio Europa Libera.
Sindromul Mitralieră în PSD. Primarul pesedist din Lugoj, supărat pe alegători. Deputatul Cătălin Rădulescu, care le-a spus bugetarilor care nu au votat PSD să dea măririle de salarii înapoi, nu este singurul reprezentant al partidului care dă vina pe „nerecunoștința” electoratului pentru scorul de la alegerile europarlamentare. Primarul PSD din Lugoj, Francisc Boldea, s-a plâns la postul local Ten TV, că în ciuda tuturor lucrururilor pe care le-a făcut pentru ei, cetățenii din oraș „i-au băgat cuțitul în spate”, scrie Republica.
0
1
