Ce nu se înţelege la Chişinău: Poziţia României faţă de evenimentele din Republica Moldova. Poate cea mai mare confuzie voită vine de la neînţelegerea completă a poziţiei României faţă de cele ce se întâmplă la Chişinău, deşi mesaje explicite au fost transmise tuturor părţilor, documentele statului sunt mărturie. Iar politicianismele şi interpretările voit forţate ale părţilor de la Chişinău imită deopotrivă interpretările excesive ale formulărilor diplomatice, în ambiguitatea constructivă cunoscută diplomaţilor, pentru mesajele tuturor statelor către Chişinău. Toate, poate cu excepţia Rusiei, care e explicită în a-şi susţine favoriţii, scrie Adevarul.Moldova: a fi sau a nu fi stat eşuat. Nu doar Hongkongul merită libertatea. Ci şi românii. Ori Moldova. Ce au în comun Republica Moldova cu România şi Hongkongul? Răul unor sisteme politice hibride, zguduite de crize repetate şi de febre recurente, pentru că n-au impus la timp, cu ajutorul vestului, democraţii veritabile, apte să evite perpetua instabilitate. Am veşti rele pentru actorii înscenării de prost-gust de dincolo de Prut. Nici moldovenii sovietizaţi cândva nu mai sunt ce-au fost, ori au părut să fie odată. Graţie reţelelor sociale şi a multitudinii de cetăţeni muncind în vest, care au văzut cu ce se mănâncă libertatea şi statul de drept, basarabenii au încetat să fie, dacă au fost vreodată, o simplă şi nătângă masă de manevră, notează Deutsche Welle.Zile zbuciumate în Moldova. Început de schimbare. În weekend, moldovenii au fost bombardați cu informații contradictorii, una mai năucitoare ca alta: noua majoritate parlamentară, formată in extremis, își anunța intențiile ferme de a demara procesul de dezoligarhizare a statului, la rândul său, Partidul Democrat, prin vocea ex-spicherului Candu, denunța „trădarea”, jocul la două capete al lui Igor Dodon. Despre Dodon aflăm că îi promitea liderului democrat, în schimbul unei alianțe, acces sigur la Kremlin și anularea dosarelor penale de la Moscova, că cerșea bani pentru a-și întreține partidul, pe care rușii i-l sponsorizaseră până atunci cu aproape un milion de dolari pe lună, scrie Europa Libera.
Nicio anchetă la liceul din Sascut, în cazul elevilor aduși la mitingul PSD din Iași, deși ministrul Educației știe că e în curs. Peste 20 de elevi de liceu din Sascut, județul Bacău, au fost filmați la mitingul PSD de la Iași din 9 mai. Imaginile au apărut într-un videoreportaj Recorder. Directorul școlii, membru PSD, neagă împrejurarea și spune că liceenii erau în excursie de Ziua Europei. Profesori, elevi și alte persoane din comună susțin însă – cu probe certe – că nu a fost vorba de nicio excursie. Ulterior, confruntați cu propriile fapte, factorii de decizie școlari și edilitari din Sascut neagă acum că deplasarea elevilor ar fi vizat participarea la miting, conform Libertatea.
Cum s-au împărţit 6 miliarde de lei în sănătate: 80% pentru salarii, 20% pentru bolnavi. Sănătatea din România a primit anul acesta o "transfuzie" financiară fără precedent: 6 miliarde de lei, adică aproape 5 la sută din PIB. Suma a fost absorbită însă de majorarea salariilor medicilor şi asistentelor. Prin urmare, condiţiile în care sunt trataţi pacienţii nu s-au schimbat aproape deloc. La Craiova, Clinica de Chirurgie pediatrica de la spitalul judeţean s-a dezvoltat mai degrabă cu ajutorul donațiilor, decât cu banii oferiți de autorități. Şi aici, salariile înseamnă 80% din bugetul spitalului, scrie Digi24.
Viața în România, tot mai costisitoare. ”Niciodată nu au fost așa scumpe”. România trece printr-un nou val de scumpiri. În medie, preţurile au fost mai mari, în luna mai, cu 4 procente, față de aceeaşi perioadă a anului trecut. În Piaţa Obor din Bucureşti, un kilogram de cartofi noi costă între 2 şi 3 lei. La fel şi castraveţii în timp ce roşiile sunt şi 7 lei kilogramul. Oamenii sunt revoltaţi şi când văd cât costă fructele. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, rata inflaţiei a ajuns la 4,1%, conform stirileprotv.ro
Școala de stat costă vreo 1.600 de euro anual pe cap de elev, mai mult decât taxa de școlarizare la o universitate privată. Pentru ce avem proprietate de stat în educație? Școala de stat costă destul de mult, vreo 1.600 de euro anual pe cap de elev. Am spus-o de n ori, o voi repeta până când cineva îmi va arata cum este posibilă această cifră, având în vedere că taxa de școlarizare într-o universitate privată este mult mai mică. Eu zic așa: profesorul este un bugetar artificial. Pentru ce să fie angajatul statului, să opereze pe principiul "Timpul trece, leafa merge, noi muncim cu spor", câtă vreme poate să fie salariat într-o școală privată sau câtă vreme își poate deschide el școală sau presta servicii educaționale? scrie Republica.
Ce înţeleg Teodor Meleşcanu şi Şerban Nicolae din online şi votul electronic. Ţinând cont de modul în care se raportează ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, şi senatorul PSD Şerban Nicolae la spaţiul virtual e greu de crezut că actuala coaliţie are vreun gând să respecte dreptul românilor din Diaspora de a vota. Teodor Meleşcanu, a arătat că nu prea înţelege cum funcţionează spaţiul virtual. De altfel, el s-a pronunţat în mai multe rânduri împotriva votului electronic şi a celui prin corespondenţă, relatează Euractiv.
Am stat două zile pe pagina de Facebook a Vioricăi Dăncilă și-am înțeles ce înseamnă ura. Recent reintrată pe Facebook, după ce a renunțat la mai rar folositul cont de europarlamentar, Dăncilă are un mic handicap de imagine de depășit. Internet-famous din prima zi în scaunul de Prim-Ministru, subiect al glumelor de rahat ale întregului internet și al analizelor critice ale tuturor proștilor, Dăncilă nu e prim-ministrul PSD de care aveam nevoie, dar e cu siguranță ăla pe care îl voiam. Văzută ca o marionetă a lui Dragnea, femeia totuși s-a ținut tare când a fost nevoie, dar asta nu a schimbat imaginea sa publică, notează Vice.
