Cum reprezintă parlamentarii noştri interesele României? Curată batjocură. Chiar în bătaie de joc, căci altă caracterizare nu am putut găsi pentru modul în care aleşii noştri membri ai delegaţiei române la APCE (Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei) au înţeles mizele uriaşe ale votului privind raportul care deschidea porţile prezenţei Federaţiei Ruse în acest for internaţional. Doar doi dintre cei 10 membri + 10 membri supleanţi au găsit că este cazul să-şi îndeplinească minima îndatorire de a fi prezenţi la şedinţă şi a vota: Iulian Bulai (USR) a votat împotrivă şi Gheorghe-Dinu Socotar (PSD) s-a exprimat în favoarea Rusiei, potrivit Adevarul.
Cum sparge primarul Băluță banii publici: aproape 120.000 de euro pentru artiști cu tarife supraevaluate, de ”Zilele Sectorului 4”. Cu ocazia zilelor Sectorului 4 al Capitalei, autoritățile au pregătit în zilele de 28, 29 și 30 iunie un târg cu bunătăți tradiționale, ateliere și jocuri pentru copii, dar și concerte ”de zile mari”. Care sunt plătite cu bunăvoință, în condițiile în care primăria edilului Daniel Băluță a oferit sume peste cele pe care artiștii le cer în mod uzual! Pe scena amplasată în Parcul Lumea Copiilor vor urca Inna, Delia, Carla’s Dreams, Loredana Groza, Antonia și alți artiști renumiți. Prezentatorul Dan Badea a spart piața: va ridica 6.500 de euro. Răzvan și Dani sau Buzgudan și Morar cer 1.500 de euro de persoană pentru un astfel de eveniment, Andi Moisescu – 3.000 de euro, urmat de Cătălin Măruță, al cărui onorariu ajunge de 2.000 de euro, și de Dan Negru, cu 1.500 de euro, potrivit Libertatea.
Pușcăriile în 2019. Ce au rezolvat doi ani de recurs compensatoriu. La doi ani de când a fost obligată de CEDO să adopte un plan pentru eliminarea supraaglomerării și condițiilor sub-standard din închisori, România a ales calea cea simplă, dar care nu a rezolvat nimic: recursul compensatoriu – zilele-bonus pentru deținuți. Acum, pușcăriile sunt însă tot înghesuite, cu grad de ocupare 111%, iar noile penitenciare planificate nu există nici măcar pe hârtie, arată un raport APADOR-CH. Între timp, o rezoluție a Consiliului Europei cere României să rezolve cumva despăgubirea foștilor deținuți, „discriminați” pentru că nu au prins recursul compensatoriu, dar au stat totuși închiși în condiții improprii, scrie Radio Europa Libera.
Experiment efectuat de polițiști. Cât de repede pică în plasă victimele hoților. Serviciul de Prevenţie al Poliţiei a făcut un experiment. Doi poliţişti, îmbrăcaţi în civil, au bătut la uşile unor oameni şi au pretins că reprezintă o firmă. În cele mai multe cazuri, nu a durat mai mult de 5 minute până ce au fost invitaţi în case. Poliţiştii avertizează că la fel fac şi hoţii, înainte să dea spargeri. Testul poliţiştilor de la Serviciul de Prevenire arată că în mai puţin de 5 minute de discuţii, victimele au poftit în casă hoţul. In primele 5 luni ale acestui an, în România, au avut loc aproape 1.000 de furturi din locuinţe. Poliţiştii avertizează că în această perioadă cifrele pot creşte. Totuşi, hoţii pot fi descurajaţi de camerele de supraveghere, scrie Digi24.
Noi dovezi despre impostura șefului Medicamentelor: a picat admiterea la Facultatea de Farmacie, a intrat fără examen pe locurile studenților străini și a fost exmatriculat pentru absențe. În urma documentării realizate în aprilie, Recorder a publicat informația că Șișu a picat admiterea la Facultatea de Farmacie a Universității din Craiova, prezentând în acest sens lista candidaților respinși, pe care figura și numele șefului ANM. Lista era indexată anului 2018. După publicarea articolului, Marius Daniel Șișu nu a adus lămuriri în ceea ce privește pregătirea sa profesională, însă a notificat public redacția Recorder că a intentat un proces pentru defăimare, arătând că nu a susținut examenul de admitere la Facultatea de Farmacie în anul 2018, scrie Recorder.
Victor Ciorbea, dator vândut. Câţi bani şi cui trebuie să-i returneze. Abia înlăturat din funcţia de Avocat al Poporului, în care de altfel nu s-a făcut prea remarcat, Victor Ciorbea are de plătit într-un timp foarte scurt datorii uriaşe către bănci şi către Fisc. Potrivit ultimei sale declaraţii de avere, postată pe site-ul instituţiei pe care până nu de mult timp o conducea, Victor Ciorbea are de restituit unei bănci contravaloarea ratelor aferente unui împrumut de 1 milion de lei, contractat în 2007, cu scadenţă 2020, dar şi câteva sute de lei Fiscului. Astfel, Victor Ciorbea şi soţia sa Lacrima mai au de dat Fiscului 380.000 de lei, din datoria totală de 560.000 lei pe care o avea în urmă cu un an, scrie Adevarul.
Refeudalizarea României, reîngenuncherea Europei. S-a spus, fals, că România ar fi un caz fără speranţă, mizeria morală şi politică transmiţându-se întreagă, din generaţie în generaţie. Am contestat întotdeauna, cu argumente bune, acest pesimism negru. La urma urmei, românii au încercat nu o dată să-şi spele şi să-şi repare greşelile majore comise din anii postcomunismului iliescist şi, mai ales, din 2012 încoace. L-au ales în 2014 pe Klaus Iohannis. Au debarcat sinistrul guvern Ponta prin proteste masive. Şi tot cu proteste intense şi o prezenţă masivă la vot, la 26 mai 2019, şi-au răscumpărat, din 2017, păcatul imprescriptibil de a fi admis ca lehamitea politică şi manipularea antenistă să-i ţină departe de urne şi să aducă astfel la putere ciuma roşie, scrie Deutsche Welle.
Copii răpiți pentru organe. Organele de partid. Există două tipuri majore de evenimente care ne marchează existențele zi de zi în această societate a spectacolului de azi. Pe de o parte, sunt evenimentele tăcute, care ne influențează în profunzime și pe termen lung viețile tuturor. Pe de altă parte, sunt evenimentele superficiale și zgomotoase, perdelele de fum care după ce se risipesc nu lasă nici o urmă a trecerii lor. Mașinăria puterii politico-inteligento-mediatice funcționează după această schemă (pe care o simplific aici): e vital ca marile decizii politice favorabile consolidării puterii să fie cât mai puțin vizibile, exact în măsura în care spațiul vederii trebuie să fie saturat în permanență cu false evenimente, cu zgomot, cu bruiaje, cu iluzii optice și cu multă multă afectivitate ușor manipulabilă, scrie Republica.
Românii vor fi numărați în 2021. Refuzul de participare la recensământ se sancționează cu amendă. Proiectul de lege privind recensământul din 2021 a intrat în dezbatere publică. Noul recensământ al populaţiei şi locuinţelor ar urma să se desfăşoare între iulie şi noiembrie 2021. Potrivit proiectului de lege trimis Guvernului de Institutul Național de Statistică, cetăţenii români îşi vor putea completa online formularele de recenzare, urmând ca cei care nu au făcut acest lucru să fie recenzaţi după modelul clasic, prin interviuri faţă în faţă. Recensământul este obligatoriu pentru „persoanele cu cetăţenie română, străină sau fără cetăţenie, cu reşedinţa obişnuită în România” şi pentru „persoanele cu cetăţenie română, cu domiciliul în România, dar cu reşedinţa în altă ţară pentru o perioadă mai mică de 12 luni”, scrie Digi24.
