Şcoala de Aviaţie se spală pe mâini în cazul examenelor de pilot fraudate: Noi nu dăm licenţe, nivelul vigilenţei e „normal”. Şcoala spune însă că, începând de anul acesta, pentru a elimina „orice suspiciune de fraudă”, instituţia este în proces de implementare a unei săli de examinare supravegheată video şi echipată cu un sistem informatic. În comunicatul transmis public, Şcoala respinge însă şi o acuzaţie care nu a fost făcută: că instructorii ar fi permis cu bună ştiinţă fraudarea examenului. Autoritatea Aeronautică Civilă din România, care face licenţierea piloţilor, a anunţat deja Parchetul cu privire la acest caz, notează Libertatea.

Subiectele zileiFoto: Colaj foto

Cum se autodesfiinţează Secţia Specială. Secţia pentru investigarea infracţiunilor în Justiţie, mai cunoscută ca Secţia Specială, va funcţiona cu doar şapte procurori, după ce miercuri Curtea Supremă a decis pensionarea procuroarei Zarafina Puiu, iar corpul magistraţilor pare a boicota în masă funcţiile în acestă instituţie. Mai mult, pentru cele şapte posturi de procuror în cadrul Secţiei Speciale scoase la concurs de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) s-a înscris doar un singur magistrat. Pe rolul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene există mai multe sesizări făcute de instanţele din România cu privire la posibilitatea ca înfiinţarea Secţiei Speciale să contravină dreptului comunitar, scrie Adevărul.

Cât se va mai muri degeaba în colective catastrofe româneşti? Făptaşii de la Colectiv n-au fost pedepsiţi nici după 4 ani. Au murit degeaba victimele de la Colectiv? Dar Aura Ion? Dar ceilalţi? De ce probabilii ucigaşi din culpă şi complici ai lor continuă, vai, să fie în funcţii? Timpul are uneori o incomprehensibilă răbdare cu criminalii. A durat 104 ani înainte ca, în SUA, congresmenii să se hotărască să-i spună crimei în masă anticreştine din Turcia anului 1915 pe nume şi s-o califice, oficial, spre supărarea preşedintelui turc Erdogan, ”un genocid”. Prin comparaţie, alte catastrofe colective, de dimensiuni de regulă net mai reduse, par simple accidente, întrucât nu le-a vrut nimeni. Şi totuşi unele, precum incendiul de la Colectiv, de fapt nu sunt, chiar dacă, după patru ani, procesele mai sunt în faşă, iar vinovaţii condamnaţi inexistenţi, relatează Deutsche Welle.

Ce s-a schimbat în țara în care nu se schimbă nimic. Vedem în continuare un sistem de sănătate incapabil să trateze marii arși, un sistem de urgență incapabil să gestioneze dezastre, dar cu aceiași șefi ca acum patru ani, sute de instituții care funcționează fără autorizație de la pompieri, un dosar penal și o anchetă care bate pasul pe loc și niciun vinovat pedepsit pentru incendiul care a dus la moartea a 64 de tineri. De marile planuri anunțate post-eveniment s-a ales praful - încă nu avem un centru de mari arși, deși avem cei mai mulți pacienți de acest tip din Europa, și nici o bancă de piele, și nici măcar un mecanism oficial de transfer al marilor arși pentru tratamente în afara țării, scrie Euractiv.

La moartea lui Bukovski: dizidenții ruși și puterea. De „Ziua aducerii aminte a victimelor represiunii comuniste în Rusia”, marele campion de șah și critic permanent al regimului lui Putin, Garry Kasparov, a publicat în Washington Post o tribună în care scrie că principala moștenire care ne rămâne de la recent decedatul Vladimir Bukovski este aceea că e iluzoriu să ne închipuim că poate exista un teren de înțelegere cu dictatorii. Belgia se afla astfel la antipodul atitudinii guvernelor occidentale în anii comunismului, când lideri precum Tito sau Ceaușescu erau priviți cu complezență în Vest, deși erau niște tirani implacabili la ei acasă, relatează Radio Europa Liberă.

Paula Herlo, „România te iubesc”: „Ce nu înțelege românul e că, atunci când un politician corupt fură, fură din portofelul lui”. Care e problema autorităților în România? Că multe dintre ele sunt incompetente? Am dat și de oameni pregătiți, dar în acest moment este un nivel mare de tot de incompetență la nivelul instituțiilor. E prima oară când se întâmplă la nivelul acesta de magnitudine? Poate că e prima oară când simt eu că nu am cu cine discuta… Pe foarte multe teme sociale pe care eu le documentez, nu prea mai am cu cine să discut pe un subiect aplicat, documentat, a spus Paula Herlo pentru Republica.

Care sunt magazinele Carrefour cu cele mai mari probleme, în urma controalelor ANPC. Controlul inspectorilor Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorului au scos la iveală probleme semnificative în majoritatea magazinelor Carrefour vizate, dar la unităţile de la Park Lake şi Grand Arena din Bucureşti s-a propus închiderea raioanelor de gastronomie. Valul recent de nereguli găsite la mai mulţi producători deschide discuţia despre despăgubirile la care sunt îndreptăţiţi consumatorii. Peşte alterat, mâncare despre care nu se ştie când a fost gătită, carne ţinută în condiţii neconforme şi mizerie în cuptoare şi în spaţiul de lucru – acestea au fost principalele probleme scoase la iveală de noua rundă de controale, potrivit Adevărul.

Omul de afaceri Ştefan Vuza a „stors” 1,5 milioane de la compania Iasitex. Firma ieşeană de textile a achiziţionat, contra sumei de 1,5 milioane de lei, aproape 400.000 de acţiuni la Caromet SA. Vânzătorul a fost chiar Ştefan Vuza, cel care controlează, prin intermediul altor societăți, Iasitex. Pentru a obţine cele aproape 400.000 de acţiuni, Iasitex a plătit lui Ştefan Vuza 1.457.044,16 lei. Tranzacţia a completat astfel numărul de acţiuni pe care fabrica ieşeană îl deţine la Caromet SA. Potrivit ultimelor date disponibile de la Registrul Comerţului, Iasitex deţine 29.614.822 lei de acţiuni la societatea din judeţul Caraş-Severin, adică 94% din total, conform Ziarului de Iași.

Ce se întâmplă cu cei aproape 1.000 de căței din adăpostul privat din Cluj în prag de evacuare. Adăpostul privat cu peste 800 de căței al activistului Radu Țermure este în curs de evacuare. Termenul pentru părăsirea spațiului pe care îl ocupa cu chirie într-o fostă fermă de strada Fânațelor este 4 noiembrie, însă Țermure spune că se încearcă, cu avocați, extinderea lui, având în vedere situația specială a adăpostului. Deocamdată, ca proprietar legal al cățeilor, activistul spune că va căuta soluții pentru relocarea animalelor. Despre situația în care a ajuns, Țermure spune că nu el este oaia neagră, că s-au făcut presiuni foarte mari pentru închiderea centrului și că sunt multe persoane care nu văd cu ochi buni adăpostul său, scrie Actual de Cluj.