Harta depopulării României. Judeţele care au devenit adevărate „bazine de emigrare“ şi ce populaţie vom avea în 2100. România a ajuns o ţară îmbătrânită şi depopulată, cu puţini tineri şi din ce în ce mai puţini lucrători care trebuie să susţină un număr în creştere de pensionari, arată un amplu raport al Institutului Naţional de Statistică, care analizează tendinţele de evoluţie a populaţiei ţării. România avea, la 1 ianuarie 2019, o populaţie după domiciliu de 22,17 milioane de persoane. Cu toate acestea, populaţia după rezidenţă (românii care locuiesc de fapt în ţară) era de numai 19,4 milioane de persoane, potrivit INS. Între anii 2000 şi 2019, populaţia în mai multe judeţe a scăzut drastic, pe de o parte datorită migraţiei interne şi pe de altă parte datorită migraţiei către străinătate, notează Adevărul.

Subiectele zileiFoto: Colaj foto

Europa mea: Frica a rămas. Nu am multe amintiri clare dinainte de ’89, eram prea mică. Dar ce țin minte precis e atmosfera de suspiciune și neîncredere, care pătrunsese adânc în țesătura societății, până în familie - scrie Lavinia Branişte. În decembrie ’89, când au început „evenimentele”, eu aveam șase ani și mă aflam împreună cu mama la Sinaia. Poate că ea avea concediu sau poate eram în weekend, mă uit acum într-un calendar al anului 1989 și nu-mi dau seama ce zi îmi amintesc. Țin minte doar că era frig și întuneric și mai țin minte soba de teracotă dintr-o cofetărie unde am intrat la un moment dat să ne încălzim. Era zăpadă și mă udasem la picioare. Și apoi a început o agitație pe străzi și o mare derută, lumea spunea că apa e otrăvită. Un tânăr ne-a pus în brațe un „manifest”, o pagină de ziar peste care scrisese cu carioca un slogan, „jos comunismul” sau ceva de genul acesta. A fost prima mea întâlnire cu acest cuvânt, „manifest”, arată DW.

30 de ani de democrație. La finalul Revoluției din decembrie 1989, Ion Caramitru a încheiat transmisia TVR spunând aceste cuvinte: „Să ne bucurăm, vin zile fericite!”. După 30 de ani, ne-am dorit să facem un film despre cum au fost, de fapt, zilele care au urmat. Despre toate reușitele, dezamăgirile și speranțele care ne-au ajutat să mergem înainte. Despre momentele în care am fost temători și despre cele în care am fost un popor curajos. Despre cum s-a transformat România în toți acești ani. Am citit cărți de memorii și articole din presa vremii, ne-am petrecut zeci de ore scotocind prin arhive video (de la televiziunile românești până la agențiile de presă internaționale) și am încercat să vorbim cu toți politicienii care au condus România în această perioadă, potrivit Recorder.

Să renunțe lumea la mașini ca să meargă cu autobuzul la Iași? Ieșenii sunt tot mai des îndemnați să circule cu mijloacele de transport în comun, să renunțe la mașinile personale. Însă autoritățile nu realizează că mii de oameni nu pot pierde zilnic ore întregi prin stații așteptând autobuzele sau tramvaiele. Chiar dacă sunt blocaje în trafic, ieșenii ajung cu mult mai repede la destinație cu mașinile lor decât dacă ar alege transportul public în comun. Explicația cea mai frecventă a celor de la CTP cu privire la întârzierea autobuzelor și tramvaielor este că acestea stau blocate în trafic. Însă ei s-au întrebat cum ar putea circula zeci de mii de persoane cu mijloacele de transport public, dacă ar renunța la autoturisme, informează Ziarul de Iași.

Unde sunt banii Securității și cum scapă marii vinovați. Nu exista mare privatizare în România fără un securist în poveste. După un scurt moment de recul în 1990, Securitatea s-a repliat și s-a salvat pe toate căile posibile: nu exista mare privatizare în România care sa nu aibă undeva în povestea ei o figura importanta din Securitate sau chiar mai multe. Cum de le-am permis, după toate atrocitățile: frica generalizată, recrutarea copiilor de liceu și transformarea lor în turnători, tratamente psihiatrice pentru ca oamenii să fie reduși la tăcere? Și cu toate acestea, uciderea lui Gheorghe Ursu rămâne nepedepsită, iar despre unele tehnici represive, cum e folosirea internărilor și tratamentelor psihiatrice, abia aflam si lipim piesele în puzzle-ul ororii comuniste, scrie Ziare.com.

Târgul de Crăciun din Sibiu face furori în presa internațională. E printre atracțiile Europei care merită vizitate de sărbători Târgul de Crăciun din Sibiu este prezentat de publicația americană New York Times drept atracția care conferă „strălucire” orașului din inima României, celebru datorită comunității sale germane. De asemenea, jurnaliștii britanici au inclus târgul de Crăciun din Sibiu într-un top al celor mai atrăgătoare piețe de Crăciun din Europa. Jurnalistul Palko Karasz de la New York Times a vizitat Sibiul și a fost impresionat de orașul vechi, în special de târgul de Crăciun „modern, în stil transilvănean”, așa cum precizează din titlul articolului. New York Times amintește că Sibiul a fost neglijat ani la rândul de autorități, însă orașul medieval a renăscut după ce a fost desemnat capitală culturală europeană în 2007, informează Libertatea.

Ce conțin pachetele trimise de către români, de Sărbători, în toată Europa. De Sărbători, dorul de casă şi dorinţa de a mânca la fel de bine ca în copilărie, la bunici, sunt mai mari ca oricând. Este perioada aceea în care mii de pachete pline cu sorici, caltaboş, cârnaţi, costiţe afumate, brânză, palinca ori sarmale sunt trimise peste hotare, la rudele plecate la muncă. În multe oraşe din ţară, autocarele pleacă încărcate cu tot ce au făcut oamenii mai bun pentru copiii, fraţii sau surorile aflaţi departe de cei dragi. Peste trei milioane şi jumătate de români lucrează în străinătate. În comuna Daia Romana, din Alba, localitatea cu cei mai mulţi români plecaţi în straintate din Ardeal, aceste bucate vor lua drumul Spaniei, Angliei sau Germaniei. O familie a pregătit bunătăţile pentru o rudă care locuieşte de peste 13 ani în Spania. Ca să nu uite nimic, oamenii au umplut masa cu preparatele din porc, vin, afinată, pâine coaptă pe vatră, zacuscă şi murături, conform Știrile Pro Tv.