Comentariu: 75 de ani de la Auschwitz - ce are Germania de făcut acum. La 75 de ani de la eliberarea lagărului Auschwitz, nu ajunge doar păstrarea vie a amintirii. Tocmai Germania trebuie să ia măsuri concrete și imediate împotriva urii față de evrei și xenofobiei, cere Ines Pohl. Vreme de decenii, în țara mea a dominat sentimentul rușinii. Rușine de faptele părinților și bunicilor, fapte pentru care Germania va fi pe veci responsabilă. Peste șase milioane de oameni au fost omorâți la Ausschwitz și în alte locuri asemănătoare. Uciși cu o mașinărie industrială de omorât cum nu a mai existat până atunci. Și care depășește și în ziua de azi puterea imaginației. Acest sentiment de rușine a marcat mereu discursurile intelectualilor și politicienilor la nenumăratele comemorări, mai ales la împlinirea unor cifre rotunde. Și eu și colegii mei de la facultate și mai apoi colegii din redacție am fost marcați de același sentiment: mi-e rușine de ce a putut face țara mea, informează DW.
Presa austriacă despre „euro-orfanii României”: peste 22.000 de românce îşi lasă copiii şi bătrânii în urmă pentru a îngriji copii şi bătrâni în Austria. „Noii orfani ai României: când mamele emigrează în Austria” se intitulează un reportaj realizat de cotidianul Kurier în satul Bacova, din Timiş. Jumătate dintre femeile din satul Bacova au plecat să aibă grijă de copiii și bătrânii din Austria. Reportajul porneşte de la un grafic, care plasează femeile din România pe primul loc ca număr printre bonele, infirmierele şi îngrijitoarele pentru vârstnici care lucrează în Austria. 22.200 de românce, mai exact, lucrează pentru familii sau pentru cămine de bătrâni austriece. Pe locul doi, se află slovacele, 15.000, urmate de croate, 2.800, unguroaice, 2.400, şi austriece, 96. Publicaţia citată susţine că şi pe piaţa de muncă din România se caută bone, infirmiere şi îngrijitoare, dar salariile sunt de trei ori mai mici decât cele din afară, notează Libertatea.
Bucăți din Cetatea antică Tomis, aruncate la gunoi. Arheolog: „S-au distrus mărturii din istoria Constanței“. Tone de pământ pline cu piese arheologice de valoare au fost excavate din cetatea Tomis și aruncate pe un câmp, la marginea Constanței, fără ca niciun arheolog să supravegheze lucrările. În pământul depozitat la marginea orașului, în zona Oierie, au fost găsite zeci de piese antice. Prezent la fața locului, arheologul Octavian Mitroi, care a participat la cercetarea arheologică de la Lupoaică, a declarat că sunt piese extrem de importante, din perioada elenistică, romană și romano-bizantină și că astfel s-au distrus mărturii din istoria Constanței. Totul a fost posibil din cauza faptului că arheologii care au întocmit raportul final în urma cercetărilor arheologice de la Lupoaică nu au prevăzut partea de supraveghere arheologică în momentul în care investitorul urma să înceapă săpăturile, potrivit Info Sud-est.ro.
Unde trebuie construite școli și grădinițe în Cluj și ce probleme rezolvă centura și autobuzele școlare. Educația părinților este cea care dictează alegerea școlii unde merg copii. Florești este cea mai educată comună din România (30% din populație are studii superioare) iar copiii de aici merg la școală în municipiul Cluj-Napoca. Nevoia cea mai mare de creșe din zona metropolitană este în Florești, unde se nasc pe an cei mai mulți copii (720), după cartierul Mănăștur (824), unde la fel este nevoie de creșe noi. Centura metropolitană are o șansă să rezolve alt tip de probleme iar autobuzele școlare introduse de Primăria Cluj nu generează schimbări semnificative în comportamentul părinților privind opțiunile de a se deplasa. Acestea sunt câteva dintre concluziile unui studiu privind asigurarea dotărilor de învățământ în zona Cluj-Napoca comandat de Consiliul Județean, informează Actual de Cluj.
Noi acuzaţii la Opera din Iaşi. Un contract falsificat și șmecherii bănoase cu Clujul? Contabilul şef al Operei ieşene, proaspăt retrogradat din funcţie, o acuză public pe Beatrice Rancea că a falsificat un contract în baza căruia şi-ar fi oferit sieşi sute de milioane de lei într-o perioadă în care instituţia nu mai avea bani să îşi onoreze obligaţiile curente. În fapt, era vorba de o „reciprocitate“ cu Clujul. Vedetă atât pe scenă cât şi pe micile ecrane, Beatrice Rancea a fost privită ani la rândul de public ca un salvator al Operei Române Iaşi. Dar, după cum acuză unii angajaţi, toate spectacolele ţinute cu casa închisă ascundeau, dincolo de cortină, mai multe lucruri controversate şi un mod de a conduce discreţionar. Acuzaţiile aduse merg până la falsuri în acte, contracte încheiate fără acoperire bugetară, achiziţii fără referate de necesitate. Acestea sunt doar câteva exemple de fapte în care apare numele managerului Beatrice Rancea şi care sunt acum scose la suprafaţă de fostul contabil şef al ONRI, Simona Alice Gogan, actualmente retrogradat pe postul de simplu economist la aceeaşi instituţie, scrie Ziarul de Iași.
Culisele luptei pentru putere din PSD: Ciolacu şi Grindeanu vor şefia partidului. Paul Stănescu, prins la mijloc. Deşi pozează în tovarăşi la cataramă, Marcel Ciolacu şi Sorin Grindeanu se luptă intens în culise pentru preşedinţia PSD, susţin surse politice pentru „Adevărul“. La mijloc a căzut Paul Stănescu: oficial, e în tabăra lui Ciolacu, dar fiica sa e angajată la ANCOM, instituţie condusă de Grindeanu. Ambele tabere se acuză de colaboraţionism cu Liviu Dragnea. Cu o lună înainte de Congres, PSD este din nou divizat. Preşedintele interimar, Marcel Ciolacu, se luptă pentru şefia partidului cu fostul premier Sorin Grindeanu, cu care a avut o relaţie extrem de apropiată până în urmă cu câteva zile. „Cu Sorin Grindeanu mănânc mai des decât mănânc cu familia mea, ne vedem zilnic, seara, când termin serviciul, locuim foarte apropiat“, spunea Marcel Ciolacu în urmă cu două săptămâni. Între timp, lucrurile s-au schimbat radical: Grindeanu râvneşte la şefia PSD, însă nu vrea să concureze direct cu Marcel Ciolacu la Congres, susţin sursele citate pentru Adevărul.
Supradoze în scări de bloc și trafic de droguri la Obregia în anii 2000. Nimeni nu venea cu droguri la vizită, la spital, ci erau aduse de bolnavii internați. Primul val de consumatori de heroină din București a fost la jumătatea anilor ’90, când mai mulți arabi au adus, alături de hașiș, marfă în Regie, zona în care au apărut primele locuri în care se vindea. Se dădea la plic, iar primul preț a fost de 30 de mii de lei vechi și găseai în discotecile R2 și R3, înainte de a se numi Maxx și Dumars. Prin 1997, 1998 a început să pătrundă și în cartiere, tot la plic, la 75 de mii de lei vechi. În zona Vitan-Dristor a apărut prima dată în Moară, o zonă de câteva străzi de case între intersecția de la Bobocica și podul de la târgul de pe Vitan Bârzești, arată Vice.ro.
Administratia Firea a făcut din restaurarea Cișmigiului o poveste fascinantă, fără de sfârșit: proiectul e un mister, prețurile se dublează. Felul în care administrația Firea vrea să restaureze Cișmigiul - cel mai vechi parc din București - ridică, în continuare, multe semne de întrebare. Prețul reparației unui singur obiectiv s-a dublat în ultimii 2 ani, iar despre ce se mai întâmplă cu planurile controversate de restaurare a restului grădinii - obținute pe surse de Ziare.com - nici specialiștii independenți în peisagistică nu știu prea multe. Administrația Capitalei și-a propus în urmă cu mai mult de un deceniu sa facă reparații capitale la Podul Mare din Cișmigiu (o construcție lungă de 24,30 m și cu lățime variabilă, cuprinsă între 4,09 m si 6,3 m). Asa se face că, încă din 2010, din vremea în care primar general era Sorin Oprescu, s-a întocmit o expertiza tehnică a podului. În baza datelor respective, s-a întocmit și o documentație de avizare a lucrărilor de intervenție (DALI), în care se prevede cum ar trebui reparat podul, conform Ziare.com.
