Subiectele zilei: Care sunt fructele și legumele cu cele mai multe pesticide; Urgia la Academia de Poliție: Autoplagiatul în formă continuată al rectorului Veronica Stoica; Achiziții publice „de lux” pe timp de criză

de Lupu Vlad-Andrei     HotNews.ro
Miercuri, 29 ianuarie 2020, 6:12 Revista Presei | Subiectele Zilei


Subiectele zilei
Foto: Colaj foto
Extremism de dreapta în Bundeswehr. Creșterea acuzațiilor de extremism de dreapta în cadrul armatei federale șochează în egală măsură clasa politică și opinia publică germană. Armata federală, Bundeswehr, este zguduită de un scandal: circa 550 de militari sunt cercetați, fiind suspectați de activități din sfera extremismului de dreapta. 360 de noi cazuri au fost descoperite doar anul trecut. Cifrele pe care șeful Serviciului de contrainformații din cadrul armatei germane (MAD), Christof Gramm, le-a dat publicității au șocat în egală măsură clasa politică și publicul larg. Interesant, în context, e faptul că numărul cazurilor suspecte din cadrul forțelor speciale de comandă (KSK), trupele de elită antitero, este de cinci ori mai mare decât în cadrul forțelor armate regulate, potrivit DW.

Care sunt fructele și legumele cu cele mai multe pesticide. Românii le consumă zilnic. O persoană care consumă fructe şi legume ingerează cel puţin 10 pesticide. Este semnalul de alarmă pe care îl trag în această perioadă reprezentanţii autorităţii sanitar-veterinare. Asta mai ales că majoritatea fructelor şi legumelor provin din import şi sunt cultivate în extrasezon. Este foarte important în această perioadă să fim atenţi la ceea ce consumăm. Potrivit datelor ANSVSA, cartoful este leguma cea mai plină de chimicale, iar mărul, cel mai nociv fruct. Asta pentru că, din testele efectuate, cel puţin un tip de pesticide a fost găsit în 98% din mostre. Dintre alimentele nesigure mai amintesc nectarinele, piersicile, strugurii, roşiile şi castraveţii. La celălalt pol, legumele şi fructele care conţin cele mai puţine pesticide sunt: avocado, porumb, ananas, varză, ceapă, sparangel sau vinete, relatează Știrile Pro Tv.

În frunte cu președintele Iohannis, actuala putere transferă banii publici către domeniul privat de sănătate. În replică, opoziția social-democrată plânge pe umerii pacienților fără posibilități, însă prima care a lăsat privații să adauge ce coplată vor la serviciile pe care statul le decontează a fost guvernarea pesedistă, în aprilie 2019. De aproape un deceniu, furnizorii medicali privaţi primeau o parte din banii alocați pentru investigaţii sau tratamente, decontați de CNAS. Sumele contractate se decideau în avans, în limita unor plafoane. În plus, lucru mai puțin cunoscut public, spitalele private nu puteau cere coplată pentru serviciile medicale decontate de stat, conform Tolo.ro.

Căldură din măruntaiele pământului în caloriferele ieşenilor. Noi instalații la CET. Veolia şi Primăria lucrează la un proiect de aproape 20 milioane de euro prin intermediul căruia CET I va utiliza energie geotermală. Proiectul urmează a fi depus pentru finanţare europeană, pe programele dedicate „energiei verzi“. Centrala de termoficare a Iaşului face un prim pas pentru folosirea de surse regenerabile în producerea de energie termică. Primăria şi Veolia au în derulare un proiect prin intermediul căruia la CET I va putea fi utilizată energie geotermală. În acest sens, a fost finalizat un studiu de fezabilitate, iar proiectul va fi înaintat pentru accesarea de fonduri europene. Noile instalaţii care vor fi montate la CET I vor avea o capacitate de 6,6 Gcal/h, ceea ce înseamnă că, la putere maximă şi funcţionând non-stop timp de şase zile, energia termică produsă este suficientă pentru a acoperi, de exemplu, consumul unei clădiri de mărimea Bibliotecii Centrale Universitare pe parcursul unui an. Investiţia se ridică la 19 milioane euro, arată Ziarul de Iași.

Achiziții publice „de lux” pe timp de criză. Curtea Constituțională și-a atras critici după ce în planul de achiziții al instituției pentru acest an a inclus cheltuieli de 800 de mii de lei, adică puțin peste 40 de mii de euro, pentru procurarea unui automobil. Înalta Curte a planificat și cheltuieli de 200 de mii de lei, adică 10 mii de euro pentru servicii hoteliere în timpul conferinței internaționale din iulie, dedicată aniversării de 25 de ani ai Curții, sau o sută de mii de lei pentru servicii „de divertisment și deservire a delegațiilor” pentru același eveniment. De la începutul acestui an și administrația Parlamentului a ajuns în atenția publică după ce a planificat procurarea a peste o sută de tablete cu 2 milioane de lei sau aproape o sută de mii de euro, conform Europa Liberă.ro.

8 lucruri nasoale de care se lovesc studenții români în străinătate. Asta în cazul în care te gândeai că în alte țări merg câinii cu covrigi în coadă. Când te uiți la sistemul nostru de învățământ, e lesne de înțeles de ce ai alege o universitate de top. Și cum alea bune sunt în SUA, UK sau Olanda, o să aștepți cu nerăbdare să termini liceul și s-o tai de-aici. Patru mii de studenți pleacă anual în țările mai calde (educațional). Unii pentru că în România nu găsesc specializările dorite, alții pentru că vor experiența peste hotare, dar cam toți fiindcă știu că pasul în afara țării înseamnă oportunități serioase de carieră. Cu toate astea, să fii student român între străini nu este întotdeauna atât de ușor pe cât crezi. Experiența asta vine la pachet și cu lucruri mai întunecate: lipsa banilor, dorul de casă, dificultate de adaptare și, nu în ultimul rând, limba. Am vorbit cu peste 20 de oameni, studenți în străinătate, despre obstacolele pe care le-au întâmpinat peste hotare, potrivit Vice.ro.

Urgia la Academia de Poliție: Autoplagiatul în formă continuată al rectorului Veronica Stoica. Rectorul și comandantul Academiei de Poliție, Veronica Stoica, ar trebui să fie cea care dă tonul reformei în instituția măcinată de ani de zile de scandaluri de plagiat. Dacă ar fi aplicat prevederile legale și normele academice, Veronica Stoica – deținătoare și a titlurilor de comisar-șef de poliție, profesor, coordonator de doctorate – ar fi fost obligată să pună reflectorul pe carierele colegilor ei, profesori și coordonatori de doctorate. Însă chiar Veronica Stoica și-a construit, la rândul ei, întreaga carieră universitară pe baza unor practici ilicite, mai exact reciclări masive de conținut publicat în trecut, ceea ce în termeni academici se numește „autoplagiat”, se arată în articolul Pressone.ro.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















6825 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by